Prima scrisoare multimedia catre Mos Nicolae

Dragă #MosNiculae,
Știu că nu am prea fost cuminte anul ăsta, dar m-am străduit. Îmi pare rău că am înjurat facultatea, funcționarii publici, guvernul, președinția etc dar a fost în scop terapeutic, m-a eliberat de nervi. Deci, dacă ești indulgent, nu se pune. Și recunosc că am înjurat și toți producătorii de mobilă, da’ zi că n-am dreptate?!

Tot anul ăsta la facultate am rămas la buget. Mama-i mândră. Apoi, m-am mutat în casă nouă, ce-i drept la mama dracu-n praznic, dar e a mea. Dacă tot vorbim despre asta, fă cumva și pune o pilă la FANY că dăm faliment. Foarte scump biletul.
N-am făcut chef de casă nouă. Da’ nici n-o să fac. Ce? Vrei să-mi distrugă tăți hăbăucii munca mea din ultimii ani? Tu știi că o pată de vin nici Moș Crăciun n-o mai scoate?! No vezi? Dar, dacă vrei să treci la un păhărel de țuică (că e incoloră), te aștept. Facem una ca “băeții”. Apropo, ție-ți plac aripile picante?

Mi-am amintit că am vrut să bat câinele vecinei mele. Știu că n-am nicio scuză, da’ vină tu și dormi în timp ce latră la scara poleită cu marmură. Dacă tot am ajuns la capitolul ăsta, ai văzut Inception? Mno.. nu-i implantezi vecinului de deasupra mea (care-o lucrat pentru Vântu, mogulu’) ideea că ar trebui să-mi dea toți banii? Îți amintești că m-o inundat pe la începutul anului. Și să faci chestia asta și cu ăla de la unu, cum urci pe stânga, și să-i explici că am acte pe parcarea MEA? Pot să am parcare chiar dacă n-am mașină. Da’ oricum, dacă cumva vii în comuna cu cel mai mare mall din țară, parchează liniștit UNDE AM EU ACTE, că luzărul din scara cealaltă are probleme. Nu poate parca în garaj. Nu că nu poate.. știi tu, face frichi frichi, dar nu poate vira la stânga chiar dacă sania ta e la 10m în fața ușii pe care scrie” NU PARCAȚI!’’. Și te trezești naiba dimineață cu ștergătoarele rupte. Așa ca mine. Acu-nțelegi de ce m-am certat periodic cu el și mi-am permis să-i zic acu o oră la limitata de fica-sa că nu mergi la ea să-i duci cadouri. Oricum nu cred că m-a auzit că bătea niște piroane pe marginea drumului să nu mai parcheze nimeni.
Cu toate astea îs iubitor. Îmi iubesc colegii. Nu pe toți, și pe ăia care-i da, nu în mod egal. Măcar îs sincer. Nu ca alții. Dar pe de altă parte, le sunt recunoscător tuturor că m-au suporat un an. Sper s-o facă și-n ce-i care o să vină, deși știu că-s exasperați că mânânc, inversez sau adaug litere și ei se bâlbâie ON AIR. Totodată îmi iubesc și followerșii. Se știu ei.

Știi ce-am mai relizat? Am intrat în Social Media! Cum ce-i aia? Întreabă-l pe Manafu. Pe scurt, îi o chestie pe net, o să vezi tu, în care o dată ce intri, nu mai ieși. Unii chiar fac bani din treaba asta. Chinezu spre exemplu numa’ ce-o apărut în ziar pe motivul ăsta, iar TvDeCe fac petreceri cu oamenii din online. Îi fain. Dar oricum, când mi-am făcut cont pe Twitter să știi că tu ai fost motivul. Am vrut să-ți dau follow, ca să fiu mai aproape de tine, dar nu ești printre utilizatori. Facebook nu-mi place așa tare, da-n România are vreo 2 milioane de utilizatori. Fie vorba-ntre noi, majoritatea-s haifaivări, deci no evolution cum ai crede.

Da știu. Nu-mi zice. Am râs de toată lumea, într-adevăr. Dar recunoaște că te-ai amuzat cel puțin odată la glumele mele. Pentru asta poți pune acolo un mare plus, da’ rogu-te, mai mare ca Șevrolet. Am mai făcut io și alte lucuri bune care le contrabalansează pe alea rele omise aici.

No, recitind scrisoare asta, nu par să fi fost așa rău cum am crezut. Cred că merit un Samsung Galaxy S sau măcar HTC Desire HD. Sau un Sony Vaio ca a lui @BogdanRosca? 😀

Acum merg la culcare, nu mai stau până la 4.00 dimineața, și promit că nu te spionez. Io știu că exiști. 😉

Marian Hurducas

Comentarii:

Sus