Îmi iubesc orașul de adopție, dar știți cum se zice: prea mult din orice, strică. Fie și din rațiuni mai superficiale, gen lipsă semnal la telefon, pauză de Facebook, mailuri sau seriale care dau o dependență mult mai rea decât toate semințele lumii combinate în cel mai letal cocktail posibil, din când în când votez pe bază de spontaneitate auto-indusă, pentru evadare. De scurtă durată, ce-i drept, nimic nu mă poate ține în sălbăticie, pe coclauri, vârf de munte, mijloc de pădure sau vreun cort uitat de Dumnezeu, mai mult de 48 de ore. Cam cât ține un week-end decent. La nevoie, se acceptă și câteva ore de liniște, deconectare, pregătirea neuronală, psihică și fonică necesară party-ului de sâmbătă. Petrecăreții știu de ce.
Fiindcă vreau să livrez informații cât mai complete despre subiectele care îmi suscită interesul, înainte de orice fărâmă de noutate, m-am gândit că ar fi de bon ton să dau un search pe site-uri meteo. Nu de alta, dar recomandările gen “plecați în week-end din Cluj” nu se pupă cu vremea nasoală. Zis și făcut. Trei doamne, și toți trei. Concluzia? Incertă.
Varianta 1:
Sâmbătă – ploaie, maxime de 14 grade, minime de 4. Duminică șanse de ploaie, nori, pe alocuri soare. 13 grade cu plus, minime de 5.
Varianta 2:
Sâmbătă, câțiva nori, pe ici, pe colo, 17 grade maxim, 11 minim. Duminică 11 (brrr!) și niscaiva nori. Picior de ploaie.
Varianta 3:
Sâmbătă e cald cică, 18 grade, nori included, iar duminică toarnă cu găleata, 11 grade maxim, 6 minim.
Dacă-mi vreți părerea, mai bine sâmbătă. Vă treziți așa, pe la un 9, 9 jumate, faceți niște ochiuri, mâncați bine, cafeluța, Instagramul, Pinterestul și tata lor, Facebookul o juma’ de oră, duș rapid, îmbrăcat, ieșit pe ușă. Ce vedem deci sâmbăta asta în afara Clujului? Stufărișurile de la Sic. Bun motiv de a schimba ritualul obișnuit de week-end cu o activitate mai solicitantă. Din punct de vedere fizic și foto, desigur (nu uitați Nikonașul, Canonașul acasă!).
Booon. Și acu’ date tehnice. Care e treaba cu acest stufăriș? Toate ca toate, dar nu vă blamați că sunteți inculți dacă nu știați de el. Reacția mea acu’ o săptămână, la povestea unui prieten despre cadrele splendido-artistice care se pot trage aici, a fost: “Ceeee? Unde-i asta? Habar n-aveam. Mișto”.
Fișă turistică
1. Locație
Undeva prin nord-estul județului, aproape de satul cu același nume (în partea de sud a localității). Acu’, citind aceste informații, probabil habar nu aveți unde se află punctul turistic în care vă trimit. Nu-i bai. Ce trebuie să știți e că nu-i deloc departe de Cluj, max. 50 de minute cu mașina. Musai aveți nevoie de un prieten cu mașină, care să știe să și conducă, să fie mai zen din fire și să accepte indicații. Înainte de plecare, google-uiți localitatea, stufărișul și traseul și veți găsi informații câte-n lună și în stele. Eu, pentru că nu sunt șofer, habar nu am unde e drumul județean DJ109D, care leagă localitatea Jucu de Sus de Nicula. Cică acolo s-ar afla zona noastră de interes.
Pont: Cel mai bine (cauciucurile mașinii sunt mai protejate) se ajunge din Cluj via Gherla / Nicula, deși drumul e mai lung decât direct din Jucu.
2. Despre
Se pare că acest stufăriș nu e chiar un fleac, zona umedă a luncii Fizeșului – adică iazuri, mlaștini, păpuriș și stufăriș – fiind declarată arie protejată de interes național. Zice-se că acest masiv de stuf e al doilea ca suprafață din țară, după Delta Dunării. Cât despre faună și floră, well, Wikipedia dixit:
Tachybaptus ruficollis;
Botaurus stellaris;
Ardea cinerea;
Fulica atra și Gallinula chloropus;
Gavia arctica;
Vanellus vanellus;
Aegithalos caudatus;
Acanthis cannabina;
Acrocephalus arundinaceus;
Buteo buteo.
Pe românește, corcodelul mic, buhaiul de baltă, stârcul cenușiu, lișiță, cufundarul polar, nagâțul, pițigoi moțat, câneparul, lăcarul mare, șorecarul comun. În principal păsări.
Suprafața? Informațiile de pe net relevă mai multe cifre: 2 ha ar fi fost în 1974, 505 în 2004, puțin mai mult acum, presupun.
3. Ce vedem
Cel mai important, de făcut o plimbare pe puntea din lemn care traversează stuful (cam 1 ha). Pe lângă stuf, mult stuf și iarăși stuf, în zonă există obiective turistice care merită bifate pe lista locurilor de văzut din județ: vreo 4 biserici (biserica Reformată-Calvină, din sec. XIII, biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, anul 1731, biserica mănăstirii franciscane, construcție 1758-1795 și biserica de lemn Sf. Ioan Gură de Aur, din 1707); dacă vă săturați de făcut poze la biserici și stufăriș, musai trebuie să faceți o plimbare în zona Lacul Știucilor, o altă rezervație naturală, situată la 10 km de Gherla.
De ce să dați o fugă într-un week-end la Stufărișurile de la Sic? Păi de ce nu? Cui îi strică o zi de plimbare (parțial cu mașina, dar orișicum), admirat peisaje frumoase, respirat aer curat, practicat bird watching (pentru documentare sunt și câteva filme bune pe tema asta: The big Year și mai drăguțul și indie-ul A Birder’s Guide to Everything)?
În loc de urare, week-end cu soare, cred?! 🙂
