Interviu: Despre noua stagiune a Filarmonicii de Stat “Transilvania”

Filarmonica “Transilvania” se pregătește de startul noii stagiuni, primul concert fiind programat pentru mâine seară. Cu această ocazie am dorit să aflăm mai multe despre surprizele pregătite pentru acest sezon, interesul tinerilor pentru astfel de concerte, dar și detalii despre ediția cu numărul 49 a Toamnei Muzicale Clujene (30 sep-23oct).

Mulțumim doamnei Oana Andreica pentru răspunsuri. Absolventă a secţiei de Muzicologie din cadrul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, Oana Andreica este lector universitar în cadrul aceleiaşi instituţii şi secretar muzical al Filarmonicii de Stat “Transilvania” din anul 2005. 

Filarmonica Transilvania se pregătește de o nouă stagiune. Ce ne puteți spune despre programul care ne așteaptă în această toamnă și care sunt punctele forte?
Stagiunea începe cu un concert dirijat de Vladimir Lungu, absolvent al Academiei de Muzică din Cluj şi care, de ani buni, are o foarte frumoasă carieră în Turcia. Continuăm apoi cu „re-editarea”, să-i spunem, a unui eveniment organizat anul trecut în afara stagiunii, când Orchestra a cântat în aer liber coloana sonoră a filmului Aventurile Prinţului Ahmed, proiectat spectatorilor. Şi atunci, ca şi acum, evenimentul este în colaborare cu Centrul Cultural German din Cluj, iar ceea ce ne-au propus ei de data aceasta a fost coloana sonoră a tânărului compozitor Dominik Schuster la filmul mut german Cutia Pandorei, din 1929. Apoi, timp de trei săptămâni, „toamna” noastră redevine „muzicală”, prin festivalul nostru internaţional, care numără anul acesta şaisprezece evenimente.

Cum vedeți istoria de 60 de ani a Filarmonicii și viitorul ei?
O istorie de 60 de ani nu poate să fie decât copleşitoare, cu atât mai mult dacă ne gândim la personalităţile de prim rang mondial care au fost oaspeţi ai instituţiei: pornind de la Maestrul Antonin Ciolan, fondatorul Filarmonicii, şi continuând cu nume ca Erich Bergel, Cristian Mandeal, Kurt Masur, Kiril Kondrashin, Aldo Ciccolini, Sviatoslav Richter, Horia Andreescu, Jean-Pierre Rampal, Witold Lutoslawski, Krisztof Penderecki, Yannis Xenakis, Robert Levin, Valentin Gheorghiu, Tatiana Lisnic, Ştefan Pop, Adrian Sâmpetrean, Anita Hartig – iar enumerarea poate continua pe pagini întregi. Însă renumele Filarmonicii a depăşit cu mult graniţele României, prin turneele internaţionale la care Orchestra şi Corul au luat parte de-a lungul acestor ani. Viitorul… cine-l poate prezice? Într-o lume în care arta nu mai reprezintă o prioritate, în mod evident ne confruntăm şi noi cu problemele noastre, însă atâta timp cât există public, vom exista şi noi. Şi, mai ales, atâta timp cât existăm noi, va exista şi publicul.

Care este prezența tinerilor la evenimentele Filarmonicii și cum s-a dezvoltat în ultimii ani?
Din fericire, Clujul se bucură în continuare de un public tânăr care este deschis specificului nostru. Dar prin „prezenţa tinerilor” la Filarmonică m-aş referi mai ales la noua generaţie de muzicieni români şi străini care urcă la noi pe scenă (fie că sunt membri ai orchestrei şi corului, fie că sunt dirijori sau interpreţi), al căror nivel foarte înalt ne asigură că ştafeta este preluată de cei mai buni.

Ce credeți că-i determină pe tineri să fie mai reticenți în a participa la astfel de concerte, și ce le-ați recomanda spectatorilor mai puțin avizați?
Nu cred că putem vorbi de o reticenţă a tinerilor, ci mai degrabă de o anumită educare a gusturilor muzicale care, în ziua de azi, se îndreaptă mai degrabă către evenimentele de muzică uşoară. Este, într-adevăr, un fenomen cu care ne confruntăm nu doar noi, ci şi marile orchestre din oraşe ca Berlin, München sau Paris, unde prezenţa tinerilor este redusă în comparaţie cu cea a spectatorilor de vârsta a doua şi a treia. Însă soluţii există tot timpul, iar nouă ne revine misiunea să le găsim. Este şi motivul pentru care Filarmonica are în fiecare an o mini-serie de concerte educative – al căror deziderat principal este să înveţe tinerii „cum” să asculte şi să înţeleagă muzica – şi pentru care stagiunea este presărată cu concerte care ies din sfera muzicii culte şi intră în cea a muzicii de film, a jazz-ului, a muzicii tradiţionale şi aşa mai departe.

Credeți că abordarea unor spații mai puțin convenționale, pentru concertele Filarmonicii, ar avea mai mult succes decât un concert susținut la Casa Universitarilor?
Depinde de ce înţelegeţi prin „succes”. Dacă îl raportaţi la numărul spectatorilor care ar participa la un astfel de eveniment, atunci putem presupune că da. Însă locul muzicii culte a fost şi rămâne în sala de concert, unde muzicienii au toate condiţiile necesare succesului artistic (temperatura optimă pentru instrumente şi în special acustica necesară unei săli de concerte). Concertele organizate în aceste spaţii neconvenţionale de care vorbiţi, pe cât sunt de binevenite, pe atât sunt de imposibil de realizat în mod constant, din nenumărate motive de ordin obiectiv.

Curând va începe Toamna Muzicala Clujeană, ajunsă anul acesta la ediția cu numărul 49. Ce ne pregătește această ediție?
Pregăteşte, ca de obicei, o foarte mare diversitate a stilurilor abordate şi a tipurilor de concerte şi recitaluri. Cu alte cuvinte, avem cam de toate: de la muzică veche la muzică de cea mai recentă oră, de la recitaluri de pian la ample concerte vocal-simfonice, de la muzică cultă la jazz şi muzică tradiţională românească şi, poate cel mai important la nivel emoţional, este omagiul pe care îl aducem unor compozitori aniversaţi în acest an (Béla Bartók, George Enescu, Ede Terényi, Valentin Timaru, Hans Peter Türk).

Care este momentul pe care il asteptati cel mai mult din cadrul Toamnei Muzicale Clujene, pe care sa-l recomandati cititorilor nostri?
Este o întrebare la care mă feresc să răspund, pentru că e ca şi cum ai cere unui părinte să-şi aleagă copilul favorit. Mai degrabă răspunsul trebuie să-l găsească fiecare dintre cei care vin la concertele noastre, în funcţie de preferinţele muzicale pe care le are. Şi, exact cum spuneam mai devreme, paleta repertorială şi stilistică a Festivalului este suficient de generoasă ca să ofere opţiuni tuturor.

Am înțeles că ați fost în turnee împreună cu Filarmonica Transilvania, în țări precum Malaezia sau Italia. Cum vi s-a părut publicul de acolo, dar și modul de organizare al concertelor, comparativ cu cel din Cluj?
În ambele cazuri pe care le menţionaţi am fost împreună cu Corul Filarmonicii, care a fost invitat deja a doua oară atât în Malaezia, cât şi în Italia. Întocmai succesul pe care ansamblul l-a avut la public a fost motivul principal pentru care a fost rechemat. În ce priveşte partea organizatorică, tânăra orchestră din Kuala Lumpur, care anul acesta a împinit vârsta majoratului, se bucură de o logistică excelentă: au o sală de concerte la standarde cu adevărat internaţionale, iar anexele ei numără multe alte săli mai mici de repetiţii pentru ansambluri de diverse mărimi. La asta se adaugă faptul că administraţia îşi are birourile lângă sală, ceea ce facilitează comunicarea dintre echipa de management şi muzicieni şi rezolvarea oricărei probleme imediat ce apare. Esenţial pentru ei este că sunt sub umbrela financiară a companiei petroliere Petronas, ceea ce automat le asigură fondurile necesare pentru proiecte de anvergură, cum ar fi cel de a aduce un cor de 72 de persoane de la o distanţă de jumătate de glob. Sunt foarte bine organizaţi, fiecare ştie exact ce are de făcut, aşa că modul în care am colaborat cu ei şi acum doi ani, şi anul acesta, a fost pur şi simplu impecabil.

În Italia, vorbim deja de specificul unui festival de operă, care complică substanţial lucrurile la nivel de coordonare de repetiţii muzicale şi de regie. Şi anul trecut, şi anul acesta, Corul nostru a pus în scenă câte două opere, iar vara aceasta programul lor a fost completat de un concert vocal-simfonic şi un concert a cappella. Nu a fost deloc uşor, pentru că au fost zile cu repetiţii paralele de 7-8 ore, cu programe diametral opuse din punct de vedere vocal. Fără să mai punem la socoteală căldura toridă a sudului Italiei. Dar ce a contat în final au fost aceleaşi aplauze ale publicului şi felicitările organizatorilor italieni.

Mulțumesc.

########
Filarmonica de Stat “Transilvania”: Site / Facebook / Soundcloud

Comentarii:

Sus