Ediţia din acest an a Toamnei Muzicale Clujene va începe în data de 30 septembrie şi se va întinde pe durata a 4 săptămâni, până în 23 octombrie 2015. În acest an, festivalul îi comemorează pe compozitorii George Enescu şi Béla Bartók.
Toamna Muzicală Clujeană este cel mai important festival internaţional de muzică clasică din România, după festivalul internaţional bianual George Enescu.
Prima ediţie a festivalului a avut loc în 1965. Cu o mică excepţie (doi ani de întrerupere), festivalul şi-a păstrat ritmicitatea anuală de-a lungul întregii sale istorii, în 2015 ajungând la cea de 49-a ediţie, Toamna Muzicală Clujeană este cel mai longeviv festival de muzică clasică din România. Mai mult.
Înainte de concertul de deschidere a festivalului, am încercat să aflăm mai multe despre această ediție, care va fi programul, care sunt prețurile biletelor, ce concerte nu ar trebui ratate, dar mai ales de ce detalii trebuie să ții cont când plănuiești să mergi la un concert de muzică clasică. Mulțumim Dianei Câmpean (secretar PR Filarmonica Transilvania) pentru răspunsuri.
TMC va cuprinde 16 concerte eveniment. Care ar fi un top 3 personal, exceptând concertele de deschidere / închidere a festivalului?
Programul Toamnei Muzicale Clujene din acest an cuprinde 16 concerte, printre care se numără trei concerte simfonice, unul vocal-simfonic, serate camerale ce includ recitaluri de orgă, pian, recitaluri susţinute de invitaţi din afara ţării şi chiar şi un concert de muzică tradiţională românească. Avem un program divers. Un top personal cred că aş putea să fac abia după festival. Acum mi-e destul de greu să aleg, însă recunosc că mi-e dor de un concert susţinut de Cvartetul Arcadia şi sunt curioasă de concertul Classic needs Jazz. Aştept cu nerăbdare concertul de deschidere şi mă bucur că în cadrul concertului vocal-simfonic dirijat de Cristian Mandeal, va fi interpretată lucrarea Cantata profana, de Belá Bartók, versiunea originală în limba română. Al 17-lea eveniment din program include un curs de măiestrie dedicat compoziţiei muzicale, dar şi o dezbatere pe tema “George Enescu, Béla Bartók și spațiul cultural scandinav: receptare, conexiuni și interferențe”, ambele susţinute de Lasse Thoresen, din Norvegia. Cu acest prilej aș aminti faptul că ediția de anul acesta a festivalului le este dedicată compozitorilor Bela Bartok și George Enescu.
Cum se prezintă această ediție, față de anul trecut, ținând cont de bugetul redus primit de la primărie?
Anul trecut am participat la festival doar ca spectator, însă programul de anul acesta este la fel de atractiv si divers, având în vedere bugetul redus. Ne bazăm pe sponzorizări şi parteneriate de nădejde. Concertul de închidere a festivalului este realizat cu sprijinul Ambasadei Spaniei la Bucureşti, Muzeul George Enescu este alături de noi în organizarea recitalului susţinut de Cvartetul Transilvan, iar evenimentul din 14 octombrie, Musica Borealis, nu ar fi fost posibil fără grantul oferit de Norvegia, Islanda, Liechstentstein şi Guvernul României. De asemenea, ne bucurăm în continuare de susţinerea AFCN.
Care va fi prețul biletelor la concerte? Există și posibilitatea achiziționării unui abonament?
Preţul biletelor rămâne acelaşi cu care ne-am obişnuit publicul. Un bilet costă 20 de lei, 10 lei redus pentru elevi, studenţi şi pensionari, excepţie fiind biletele pentru concertul vocal-simfonic extraordinar din 9 octombrie (un bilet va costa 30 de lei, respectiv 15 prin reducerea amintită). Abonamente nu se fac, însă trei dintre concertele festivalului, şi anume concertele simfonice care au loc la Colegiul Academic, sunt incluse în abonamentul pentru întreaga stagiune.
Care ar fi cifrele acestei ediții, de la numărul de artiști implicați până la numărul de locații și public estimat?
Avem peste 65 de artişti invitaţi în cadrul festivalului, pe lângă Corul, Orchestra Filarmonicii şi studenţi ai Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”. Peste 40 de artişti vin din străinătate. Concertele vor avea loc la Colegiul Academic, Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, Biserica Reformată de pe strada M. Kogălniceanu, Biserica Romano-Catolică “Sfântul Mihail” şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Anul acesta estimăm un număr de 7500 de spectatori.
Anul trecut, managerul Filarmonicii declara că ar fi în plan un concert la Sala Polivalentă. Ce se mai aud de această idee?
Este în continuare în plan un concert vocal-simfonic la Sala Polivalentă şi e foarte posibil ca ideea să se materializeze chiar la începutul anului viitor. Vom reveni cu amănunte legate de acest concert.
Publicul avizat întelege importanța festivalului și oportunitatea de a participa la astfel de concerte, însă cum încercați să atrageți segmentul mai tânăr?
Există și un segment tânăr destul de interesat de evenimentele filarmonicii, avizat și mai puțin avizat, însă e drept, nu e predominant. În cadrul festivalului mizăm pe diversitatea concertelor și recitalurilor, prezența artiștilor bine-cotați și tineri, pe secțiunea Panoramic Componistic Contemporan, dar și pe nevoia tinerilor de a petrece două ore altfel.
Încercam să ajungem la ei prin canalele potrivite, iar interacțiune există, mai ales pe Facebook, unde am lansat recent concursul #Ifeelarmonica, ce a fost foarte bine primit. Suntem deschiși, de asemenea, tuturor reacțiilor. De curând Filarmonica are și un cont de Instagram, unde vom fi mai activi mai ales în perioada festivalului și unde, precum am notat și acolo, sperăm să nu ne încurcăm prea tare urechile muzicale. Cu păși mărunți, încercam să ajungem la tineri pe diferite căi și să le transmitem că o seară la filarmonică poate veni cu surprize destul de plăcute, ori cel puțin cu un scurt voiaj muzical de deconectare. Pe mine mă liniștesc de fiecare dată concertele și mă surprinde mereu întregul atins de artiști pe scenă.
Pentru o persoană neavizată a acestor concerte de muzică clasică, care ar fi primele recomandări? Care este dress code-ul sugerat, când este potrivit să aplauzi ș.a.m.d.
Am citit recent un articol cu recomandări și diferite sugestii în ceea ce privește concertele de muzică clasică și după un lung șir de reguli mai mult sau mai puțin nescrise, concluzia a fost: “Insă, cel mai important: du-te la concert!” Recomand, așadar, în primul rând deschiderea, curiozitatea și curajul.
De regulă, concertele de muzică clasică încep la ora anunțată sau la câteva minute după. Este recomandat că spectatorii să ajungă cel puțin cu 10 minute înainte de start, pentru a-și găsi locurile la timp. În cazul în care se achiziționează bilete chiar de la faţa locului, atunci e bine să ajungă la sală și mai repede. Aici mai intră și statul la coadă la garderobă, răsfoirea unui program de sală etc. Cât despre ținută, este normal că oamenii să asocieze astfel de concerte cu o ținută elegantă. Este de bun-gust, însă nu obligatoriu, cât timp ne încadram în limitele decenței. Există posibilitatea să ajungi la concert după o zi de muncă și nu reușești să treci pe acasă să te schimbi. Decât să treci printr-un stres și eventual să pierzi concertul, mai bine profiți de muzică și te relaxezi.
Poate nu ar mai trebui să amintesc, dar cred totuși că e nevoie, trebuie să fim atenți la telefoanele mobile. Deși cred că la concertele simfonice am auzit cel mai rar telefoane sunând în sală, totuși, se mai întâmplă din când în când. Dacă pe modul silențios e obișnuită lumea să își pună telefoanele, cum mai toți suntem cu smartphone-ul în buzunar, cred că îl putem ignora două ore. Lumina telefonului deranjează. La fel și bliţul, ori mai bine zis, este interzis să se facă fotografii în timpul concertelor, cu atât mai puțin să se înregistreze ori filmeze.
De obicei, concertele sunt strucutare în două părți, în programele de sală se regăsesc lucrările interpretate, compuse şi ele din mai multe părți. Se aplaudă la finalul lucrărilor, atunci când dirijorul lasă mâinile jos și se întoarce spre public. Recomand articolul despre care spuneam mai devreme.
Mulțumim!
Ne vedem la Toamna Muzicală Clujeană – ediția #49.
