Noua lunǎ, nouǎ stagiune în Diesel. De data asta începutǎ cu o searǎ de scurt metraje româneşti, stagiunea începe încet încet sǎ îşi capete un nume în cercurile pasionaţilor de consumul de artǎ în timpul unui pahar de vin demisec. Adunaţi în numǎr relativ mic, spectatorii au venit totuşi emoţional foarte pregǎtiţi pentru scurt metrajele româneşti deseori foarte ermetice.
Probabil punctul forte al acestei seri a constat in prezentarea a douǎ lucrǎri ale clujeanului Sorin Misirianţu: “Feedback” şi “Parking”. In timp ce în “Feedback” gigolo-ul Niki, recunoscut pentru aventurile sale cu femei care dau anunţuri la matrimoniale, întâlnirea cu Mara îi va schimba viaţa semnificativ, “Parking”, al treilea film al regizorului nostru, este o tragicomedie care descrie deosebit de verosimil lumea din spatele blocurilor (pentru cine recunoaşte, din spatele blocurilor Mǎnǎşturului). Distribuţia realizatǎ prin Adrian Cucu, Ramona Dumitrean, Dan Chiorean şi Diana Roşca pare a fi o echipa bine aleasǎ, deosebit de omogenǎ în arta mimesisului. Pentru cunoscǎtori, filmul a fost difuzat în decembrie 2008 în cadrul festivalului “Scurt pe 6”, bucurându-se şi acolo de un succes nu tocmai de neluat în seamǎ.
“Lampa cu cǎciulǎ”, film realizat de deja notoriul Radu Jude, poate fi caracterizat drept un road movie, care trateazǎ relaţia tatǎ-fiu, încercând sǎ sublinieze importanţa lucrurilor mici în viaţǎ. Camuflat de o poveste aparent banalǎ, a cǎrei acţiuni se învârte în jurul lui Marian, un bǎiat de 7 ani dintr-un sat uitat de lume, care porneşte cu tatǎl sǎu spre oraş cu scopul de a repara televizorul stricat, scurt metrajul frapeazǎ printr-un substrat deosebit de profund.
Si Adrian Sitaru propune o poveste de o încǎrcǎturǎ sentimentalǎ deosebitǎ: doi oameni puşi într-o situaţie limitǎ. Lucrarea mult premiatǎ, printre altele şi cu Leopardul de Aur la cea de-a 60-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film la Loncarno, încearcǎ sǎ distrugǎ prejudecǎţi, prezentând exact acele situaţii concludente ale vieţii, în care tiparele ar trebui sǎ acţioneze într-un fel anume. Surpriza constǎ exact în aceastǎ suprindere a privitorului care este îndemnat la reconsiderarea întregului sistem de judecatǎ.
In final trebuie amintit şi scurtmetrajul realizat de Marian Crişan “Amatorul” pe o temǎ care parcǎ vine ca o mǎnuşǎ situaţiei momentane a românului: un tânǎr este nevoit sǎ îşi completeze salariul derizoriu de lucrǎtor comercial într-un hipermarket cu diverse alte activitǎţi, una mai extravagantǎ decât alta. Competitor la mari festivaluri internaţionale de scurtmetraje, asupra lucrǎrii lui Marian Crişan meritǎ aruncat un ochi atent, nu în ultimul rând din cauza tristei asemǎnǎri dintre mulţi dintre noi cu personajul principal. Eh… asta e! Termini facultate dupǎ facultate şi unde ajungi? Sǎ vegetezi fǎrǎ a avea mǎcar dreptul de a te numi şomer.
Nevrând însǎ sǎ mai lungesc povestea nostrǎ comunǎ atât de tristǎ mǎ opresc prin a sublinia cǎ a fost o searǎ plǎcutǎ care a avut de oferit scurtmetraje calitativ superioare, greu de gǎsit pe programul cinematografelor clujene.
Denisa Seician
