In ultimul articol despre Cluj-Napoca am discutat despre strada Universitatii si minunatele sale cladiri. Astazi, vom porni in descoperirea strazii Kogalniceanu, strada ce gazduieste una dintre cele mai importante cladiri din orasul nostru, sediul Universitatii Babes-Bolyai.
Pe Kogalniceanu gasim urmatoarele:
Liceul Teoretic Istvan Bathory sau fostul Liceu Piarist a fost conceput de catre iezuiti, in anul 1727, fiind apoi preluat in anul 1773 de catre Ordinul Piarist. Poate nu stiati, dar nume celebre din istoria romanilor au urmat cursuri aici: Avram Iancu, Gheorghe Sincai, George Baritiu, Aaron Pumnul sau Petru Maior.
Universitatea Babes-Bolyai este una dintre cele mai cunoscute si de prestigiu universitati din tara noastra. Numele sau actual a fost dat in 1959 si reprezinta numele de familie a bacteriologului roman Victor Babes si a matematicianului Janos Bolyai. Cladirea este construita in stil eclectic si dateaza din anul 1893. Astazi, universitatea are peste 50.000 de studenti si 105 specializari.
Casa Universitarilor este o cladire ce difera de cele din jurul sau, prin arhitectura in stil cubist, construita la indemnul rectorului Florin Stefanescu-Goanga, finalizata in 1937 si este declarata monument istoric.
Prefectura Veche, aflata pe Strada Kogalniceanu 6, este o cladire cu ornamente baroc pe fatada si a fost construita in anul 1798.
Palatul Teleki este o cladire importanta datorita stilului baroc laic in care a fost construita (1790-1795). Aceasta cladire, usor asemanatoare cu Palatul Banffy, a fost construita de catre familia Teleki, care a trebuit sa cumpere si cateva case din jur, pentru a avea destul teren ridicarii acestui edificiu. Astazi, aici se afla sala de lectura a Bibliotecii Judetene Octavian Goga.
Biserica Reformata de pe Ulita Lupilor este unul dintre cele mai importante edificii gotice din Transilvania, aceasta fiind construita intre anii 1486-1516, la indemnul lui Matei Corvin.
Ulita Lupilor este actuala strada Kogalniceanu, iar aceasta prima denumire este mentionata in diferite documente medievale.
Biserica a fost initial sub patronatul franciscanilor, iar stilul sau arhitectonic ne aminteste de o cetate, de altfel, mai este denumita si Biserica-Cetate.
Intre anii 1566-1579, edificiul este redat catolicilor iezuiti, cum toata strada, in aceasta perioada, este destinata educatiei iezuitilor. Fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Patrascu, este si el unul dintre studenti.
din pacate, in anul 1603, la indemnul unitarienilor, cladirea este supusa distrugerii, cea mai afectata parte fiind tavanul. La scurt timp, biserica devine material de constructii pentru alte scopuri.
In timpul perioadei reformate, lacasul de cult este supus reparatiilor sponsorizate de catre Gheorghe Rackoczi I intre anii 1638-1645.
Mesteri din Letonia, Sibiu si Bistrita isi unesc fortele si cunostiintele pentru a reda cladirii ce a fost distrus. In plus, in aceasta perioada apare si un turn cu clopotnita, pe partea sudica, care insa, nu a suportat greutatea clopotului gigant si a necesitat o partiala demolare a sa.
Ce este interesant la aceasta biserica este faptul ca a fost cea mai mare biserica gotica, cu o singura nava din Transilvania si sud-estul Europei iar orga sa rococo este a doua ca marime dupa Biserica Neagra din Brasov. un motiv in plus pentru a o vizita reprezinta si bogata colectie de blazoane si steme a multora dintre nobilimii transilvanene.
Statuia Sf. Gheorghe este amplasata in fata Bisericii Cetate, sau de pe Ulita Lupilor si este o copie fidela realizata in 1904 de catre Kalaman Lux.
Originalul, se afla in Praga, fiind prima statuie ecvestra construita intr-un loc public. De mentionat faptul ca creatorii ei , Martin si Gheorghe, sunt fii unui pictor Nicolae, din Cluj si au finalizat-o in anul 1373.
Poate nu multi stiu, dar aceasta copie ce il reprezinta pe Sf. Gheorghe, imbracat in zale, ucigand balaurul, a fost initial amplasata in actuala Piata Lucian Blaga, in fata Bibliotecii Judetene, fiind mutata abia in anul 1960.
Toate cladirile aflate pe aceasta strada au o poveste interesanta iar aceste doua monumente despre care am discutat astazi infrumuseteaza centrul orasului.
Strada Kogalniceanu are misterele si cladirile ei importante. Cateodata, aici se organizeaza diverse activitati cum ar fi concerte, festivaluri, facand din inima Clujului un mod excelent de a te relaxa. Zilele Maghiare au avut un real succes in vara anului 2012 pe aceasta strada.
