Articole, Cum a fost la, Descopera

De unde cumperi viniluri în Cluj

Cineva mi-a spus odată ’’…eu nu ştiu altă muzică decât cea ascultată de pe vinil. Şi e singura de care am nevoie’’ şi încă de pe atunci mă tot întrebam dacă ce ascult eu e…muzică adevărată. Răspunsul l-am primit atunci când am auzit pentru prima dată sunetele unui disc învârtit la pick-up şi am descoperit că muzica nu e atât de simplă pe cât mi se păruse până acum, că o melodie poate ascunde sunete, că e o întreagă lume pe un vinil, despre care mulţi nu ştiu nimic. Probabil cultura multora în ceea ce priveşte muzica pe vinil se rezumă la cunoştinţele despre Electrocord, cei mai mulţi fiind prinşi acum în acest trend, nu cu adevărat pasinonaţi. Sau greşesc?

Aşa că am pornit către Dusty Sounds, singurul magazin de viniluri din Cluj, pentru a putea să vă povestesc mai multe despre subiect şi din perspectiva cuiva care trăieşte mai aproape de ele şi cunoaşte mai multe. Pe Bulevardul Eroilor, nr. 31, ascuns într-un gang, am găsit micul rai al colecţionarilor, pasionaţilor şi iubitorilor de vinil. Acolo l-am cunoscut pe Daniel, proprietarul, cu care am povestit şi tot povestit ca şi cum timpul s-ar fi oprit în loc pe fundalul sonor, iar noi pluteam într-o mare de note muzicale.

dusty_sounds-8 dusty_sounds-2

De unde a pornit totul…
Încă începând cu anii 2000, Daniel s-a apucat să colecţioneze viniluri, ca un simplu hobby. Cumpăra ce îi plăcea, cumpăra şi doar de dragul colecţiei, cumpăra cam tot ce-i pica în mână. Într-un final, a realizat că adunase o cantitate mai mult decât impresionantă de discuri şi, în acest caz, nu i-a rămas altceva de făcut decât să le împărtăşească cu restul lumii. Din pură pasiune pentru muzică. Acasă, a păstrat discuri dragi, de care nu s-a putut despărţi, o adevărată comoară, dar în record store nu se simte lipsă de nimic.

Ce ne aşteaptă în magazin
Aici s-au adunat plăci aparţinând nu doar unui singur gen muzical, ci găsim pop, punk, jazz, metal, blues, hip-hip, rock’n’roll, chiar şi poveşti pentru copii, care vă vor plimba în timp şi spaţiu şi veţi avea din nou 5 ani. Chiar dacă predomină pop rock-ul şi hard-rock-ul, orice alt stil doriţi să ascultaţi, există cu siguranţă un vinil care vi se potriveşte. Dintre titlurile de colecţie pe care le puteţi achiziţiona amintim Pink Floyd, Led Zeppelin, The Beatles (există chiar şi un vinil al acestora din anul 1963, an în care trupa era activă şi a început să plece în turnee, an în care lumea a fost cuprinsă de fenomenul numit beatlemania).

dusty_sounds dusty_sounds-3 dusty_sounds-5

Practic, cum e la record store?
În timp ce Daniel îmi povestea despre o placă cu muzică jazz din Anglia anilor 60 (da, îşi cunoaşte vinilurile ca-n palmă), uşa magazinului s-a deschis brusc de către un domn ce părea puţin… pe fugă. A întrebat grăbit despre albumul Funky Sintetizer al lui Adrian Enescu şi o anume Planeta…nu îi ştia numele complet, dar proprietarul l-a ajutat imediat: Planeta visurilor noastre. Da, da, pe acesta îl căuta! Niciun album nu era în magazin momentan, dar se pot aduce. Chiar mâine unul dintre ele. Lucru hotărât, bărbatul se îndreaptă către ieşire, dar ochii îi sunt furaţi de un vinil de al lui David Gilmore. Şi de aici, începe o altă poveste! S-au schimbat impresii despre muzica din societatea actuală, despre cine sunt oamenii care mai ascultă muzică de pe plăci, despre reticenţa unora faţă de viniluri şi uite aşa, ajungem toţi trei să-l ascultăm pe David Gilmore într-o după-amiază de toamnă cu soare, într-un record shop ancorat parcă în altă lume. Şi nu ne mai grăbim să ajungem nicăieri.

Soul charging station, cum ar zice unii.

Cumpără lumea plăci?
Aceasta era şi curiozitatea mea, dar mi-a luat-o înainte clientul grăbit şi a întrebat el.

Da, este lume care cumpără, însă aş putea spune că valul de cumpărători este cumva…sezonier. În decembrie, de exemplu, e aproape aglomerat aici. La fel se întâmplă după ce mor artişti. După decesul lui Leonard Cohen, mulţi au năvălit aici şi căutau albumele lui. Ştiţi cum e, trebuie să mori ca să fii cumpărat, ascultat.

Se cumpără şi chiar la preţ accesibil, cel mai ieftin disc îl puteţi găsi la doar 3 lei, iar cel mai scump la 180 de lei. Dacă vă gândiţi că cele la preţ minim au zgârieturi sau sunt total plictisitoare, vă înşelaţi amarnic, aşa cum m-am înşelat şi eu. Tehnica lui Daniel este de a încerca să promoveze muzica bună, cu adevărat bună, motiv pentru care unele albume sunt doar la 3, 5 sau 10 lei. Se cumpără şi pentru că vizavi e Vintage Audio, iar dacă îţi iei un pick-up, sigur îţi vei dori să mai cumperi şi câteva viniluri.

Record store-ul va fi disponibil şi…online?
Pentru cei care aşteptaţi să vă comandaţi tot ce poftiţi de acasă, viniluri de la Dusty Sounds nu veţi putea achiziţiona prea curând online. Citând pe cineva, Daniel numeşte record store-ul, the original social network, iar eu m-am convins de acest lucru 100% în urma experienţei avută acolo. Nu e vorba despre a alege un disc, a pune bani jos şi a fugi cu el acasă. E vorba despre faptul că poţi vorbi cu un adevărat pasionat de muzică, că poţi asculta muzică timp de o oră, iar apoi să pleci cu mâna goală pentru că tu nu ai încă pick-up acasă, e vorba şi despre faptul că în magazin poţi încerca plăcile – să nu fie zgâriate, să nu sară, e un mediu liniştit, din care pleci greu pentru că te captează inevitabil, fie că eşti pasionat sau nu.

dusty_sounds-7 dusty_sounds-6 dusty_sounds-9
 

Povestea unui vinil: LP Entombed – Left Hand Path

Eram acum câţiva ani în Anglia, Londra. Înainte achiziţionam multe discuri, la pachet, vorbisem anterior cu cineva, de pe ceva site, nu mai ştiu cum procedam în acea vreme, el mi-a zis că are plăci şi am zis – hai să ne întâlnim. Ne-am întâlnit şi avea cutia asta de vreo 70-80 de discuri, foarte bune, cred că mai mult de jumătate sunt la mine acasă, restul le-am pus aici în magazin, acesta (vinilul în cauză) era printre ele. A stat vreo 2 ani în magazin, s-a vândut la sfârşitul anului trecut, cu toate că deja credeam că nu o să se mai întâmple, e death-black-metal, ceva mai dur. Nici preţul nu-l recomandă neapărat, e acum 100 de lei, acum 2 ani era 150 lei, gradual l-am scăzut, să-i dau o şansă să se mărite. Îl ia cineva şi trec vreo 2 luni, după care apare un tip, total altul decât cel de la care l-am luat, vine cu o plasă (ca o paranteză, se mai întâmplă să vină oamenii care dau viniluri magazinului, fie cu titlul de donaţie sau pe achiziţie) de discuri, printre care şi acesta. Exact acesta, exact cu preţul de la vremea aceea pe el şi cu codul de identificare a discului. Deci a venit, a venit cumva înapoi, un vinil care mie îmi este foarte drag şi e…e altceva, nu ştiu încă ce mai caută aici şi de ce nu l-am dus acasă. Putem spune aşadar că avem un vinil…călător aici.

Sidenote: După ce mi-a povestit peripeţiile plăcii călătoare, Daniel s-a hotărât că aventurile acestuia au ajuns la final şi l-a pus deoparte, pentru a-l adăuga la celebra colecţie de acasă.

Un alt loc de unde puteţi achiziţiona viniluri, dar nu oricând doriţi, fiind un eveniment aflat la prima ediţie (vom vedea dacă vor mai urma şi altele) este Record Bazarr-ul organizat de cei la Brâncuşi 85 – Record Bistro, un local nou deschis despre care v-am povestit într-un alt articol. Bazarul este destinat colecţionarilor şi iubitorilor de muzică în format analog şi veţi avea ocazia să cumpăraţi sau chiar schimbaţi nu doar viniluri, ci şi echipamente analogice într-o atmosferă liniştită şi relaxantă, pe muzica live a DJ-iilor. Aşa că în 12 decembrie, începând cu ora 18.00 ne întâlnim aici.

brancusi_85

Voi ce viniluri aveţi acasă?

ClujLife - Te scoate din casă

Această pagină web folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii aici.