Ne-a șoptit nouă cineva că v-ar fi dor de un interviu. N-am mai stat pe gânduri, am și făcut unul. În rolul principal e Vasi, cu care noi am vorbit mai demult, în articolul de aici. Am vrut totuși să mai discutăm cu el, având în vedere că Let`s Coffee a devenit unul dintre cele mai îndrăgite coffee-shop-uri din Cluj, iar el este unul dintre proprietari. Cealaltă parte aparține chiar jumătății lui, Oana, care nu ține neapărat să dezvăluie asta, însă Vasi spune că ”vrea să se știe că nu e singur și nu a fost singur niciodată”. El vine de undeva de lânga Sighetu Marmației, iar ea din Harghita. S-au cunoscut la facultate și da, bineînțeles că vă spunem tot, ce și cum au hotărât să aducă în Cluj ineditul cafelei. Fără zahăr.
Am terminat facultatea și ne-am întrebat ce facem, că trebuia să facem ceva. Eram, suntem și ne place să fim independenți, să nu dăm socoteală nimănui și după un timp am vrut să împăcăm și plăcutul și utilul. Am lucrat câteva luni în Grecia, sezonieri, în domeniul hotelier. Eu eram obișnuit deja să lucrez, să am nopți nedormite, căci fusesem barman în Cluj. După ce ne-am întors din Grecia am deschis prima cafenea în Sighet și 5 ani mai târziu am hotărât să venim aici, în principal pentru că am vrut să aprofundăm partea de cafea. Acolo aveam și produse complementare, chiar dacă pe cafea era focusul.
Cafeaua de specialitate au descoperit-o în România în urmă cu mai bine de 2 ani, din dorința evidentă de a aduce un produs superior. Mai exact, în momentul în care l-au cunoscut pe Mihai Panfil, ”pionierul” Origo Shop din București, după care și-au achiziționat primul espressor La Marzocco cu ajutorul prietenului Marius Nica. Până atunci nu știa termenii, nu știa că există un raport între grame și cafeaua măcinată, cafeaua se făcea ”după ochi”, când se gândea că poate opri, oprea. Au trecut la fapte și au achiziționat pentru prima dată cafea de specialitate. Iar mai apoi, pe cont propriu au învățat mai multe, teoretic și practic. Totul era pe testate, el cu Oana, ”totul a fost învățat reciproc și împreună”. Așa au început procesul acesta de schimbare a cafelei, de rotire a prăjitoriilor. Da, bineînțeles că s-au lovit de problema publicului, care era destul de greu de educat în această direcție, dar asta nu i-a oprit.
Și acolo, și la Cluj, am văzut spațiul, ne-a plăcut, a fost o decizie de moment, spontană. Ne gândeam demult să venim aici, ne era și dor de oameni, de prieteni, cum fusesem în Cluj la facultate. Și după 4 ani și un pic am găsit spațiul de pe Ferdinand, într-o săptămână l-am și închiriat și am început să ne organizăm. În spațiul de aici suntem din aprilie și de curând am împlinit 2 ani de Let`s Coffee… Cam acesta a fost începutul călătoriei noastre cu cafeaua de specialitate.
Întrebarea care rămâne e cum s-au gândit la conceptul acesta, mai simplu, minimalist, de coffee shop, care prezintă doar câteva produse, în antiteză cu oferta multor alte cafenele?
Ideea asta am avut-o în minte și când eram la Sighet – că ce bine ar fi să avem câteva produse pe care să le facem noi, să fie foarte bune și să avem control maxim, dar din păcate acolo piața nu era pregătită. Și mi-am dat seama că nici în Cluj nu era și încă nu este, dar se dezvoltă. Tot timpul am visat la multe cafele, origini, la multe metode de preparare, la chestia aceasta de socializare, când ai contact direct cu clientul, când poți povesti cu el, să înțelegi bine ce își dorește și… să-i poți oferi un serviciu de calitate. Și să fie micuț, ca să poți controla bine totul. Așa am visat, așa am găsit, așa am făcut. Am avut și mult noroc, dar am și muncit din greu. Tot ce avem și am avut au fost din surse proprii, cu un mic ajutor de la părinți. Și de la Vlad Sulea, pentru graphic design, iar Atelier Mass pentru organizarea spațiului, pentru a-l putea utiliza la capacitate maximă.
Pentru a aprecia o cafea de specialitate, spun ei, e important să cunoști cât mai multe gusturi și să ai foarte bine întipărită savoarea aceea. Trebuie să ai cultura gustului, cu alte cuvinte. Într-un final, totul ține de părerea proprie atunci când bei cafeaua, pentru că ceea ce unora li se poate părea extrem de wow, pe alții nu-i impresionează. Din acest motiv și ideea de a avea un nou blend o dată la ceva timp – pentru a stârni interes pentru acest domeniu al cafelei și pentru a oferi oamenilor o experiență diversificată. Momentan rămân doar la prepararea cafelei, iar despre prăjire doar citesc, pentru a fi informați. Consideră că nu e nevoie să treacă încă la nivelul de prăjire proprie, întrucât sunt foarte mulțumiți de cafeaua pe care o găsesc la cei specializați în așa ceva. Mai ales că și cei din țara noastră, dar și cei din afară sunt foarte deschiși și se pare că s-a format o comunitate foarte unită.
Cafeaua este mult mai mult decât ceea ce vezi. Poate multă lume întreabă: ce e așa de greu să faci o cafea, doar apeși un buton și gata? Nu e chiar așa. În spate, dacă citești și aprofundezi subiectul, descoperi că este un întreg lanț și fiecare parte implicată încearcă să scoată la iveală partea naturală a cafelei. Pentru ca atunci când omul gustă băutura să simtă savoarea acelor elememente componente care au făcut parte din drumul ei. Gustul trebuie să te ducă într-o zonă.
Espresso, de exemplu, este foarte complex, are peste 800 de compuși aromatici, care se dezvoltă prin prăjire, și poți să simți ce vrei tu. Deși ei doar prepară, sunt interesați și de partea de prăjire, pentru că vor să știe mai mult decât ceea ce obțin în final. Când primesc o cafea, ar vrea să știe totul despre ea. Se întâmplă să primească o cafea foarte scumpă, o varietate foarte rară, și să nu fie prăjită bine, iar una la sfert de preț, o deschid și simt o mie de arome doar mirosind-o.
Trebuie să știi să rulezi de la prăjitor și apoi trebuie să știi și tu să o prepari, să ajustezi rețeta și să scoți în evidență cât mai multe gusturi. Practic asta ne place nouă: să urmărim aroma cafelei. Nu e cafea, e cafea aromată. Cofeina este și nu este, dar noi bem cafea pentru aromă, nu o bem ca să stăm treji. Cafeaua nu provoacă dependență, astea sunt niște mituri.
Dacă vi s-a întâmplat să mergeți la Let`s Coffee și să vă îndrăgostiți de o cafea cum nu e niciuna, iar în săptămâna următoare nu ați mai găsit-o acolo, nu e nicio surpriză. Iar noi am găsit și explicația, rugându-l politicos pe Vasi să ne povestească ce se întâmplă, unde dispare băutura aceea care v-a sucit mințile. Ei bine, cum clima nu este uniformă pe glob, în unele țări cafeaua fiind gata de recoltare, iar în altele fiind flori de cafea abia, ei nu cred în constanță și în același gust. Nu mai este cafeaua aia pentru că s-a terminat. Și la prăjitorie și peste tot. Cei care oferă o constanță pe tot parcursul anului, nu au cafea fresh.
Diferența dintre cafeaua din comerț și cea de specialitate ține în principal de locul de unde vine. Cea din urmă e chiar de la fermă, urmând ca apoi să ajungă la trader (colector), la prăjitor și apoi la noi. Este mai scumpă pentru că intervin o mulțime de criterii de selecție (altitudine, varietatea bobului, umiditatea din bob, defectele din boabe etc.), un proces extrem de amănunțit, iar boabele trebuie să fie la un standard foarte, foarte înalt, iar fair-trade-ul e lege.
După cum probabil vă imaginați, zaharul este extrem de pomenit la Let`s Coffee, chiar dacă el nu e de față niciodată. Mereu se găsește cineva care să-l dorească cu disperare și care nu înțelege de ce acesta nu există, de ce e obligat să bea cafeaua fără zahăr. Nimeni nu e obligat să facă nimic, dragilor. Când mergeți la coffee shop și cereți un flat-white, un flat-white veți primi. Espresso dublu cu cremă de lapte. Dacă veți spune de la început că-l vreți cu zahăr, de la început vi se va spune că flat-white cu zahăr nu au, pentru că alterează gustul. Acest ingredient dulce este opțional, însă mulți s-au obișnuit să fie inclus. Vasi spune că o mică vină au și cei care au obișnuit publicul așa, iar ei sunt, în general, cei care au un produs slab, pentru a-i ”acoperi defectele”. Cu zahăr, cu sirop, cu fel de fel de chestii. În cazul laptelui nu e la fel, el fiind un element mai mult considerat neutru, iar ei au ales să lucreze cu un producător independent de la Dezmir, pentru că este proaspăt. Ah, și cum nu găsiți zahăr, așa nu găsiți nici cafea decofeinizată. Nici nu există arbori de cafea care să facă bob fără cofeină, sorry to break this to you.
Nu poți obliga omul să bea fără zahăr, dar îl poți determina să încerce. Până la urmă, despre asta e vorba la noi. Despre exepriență, diversitate. Din acest motiv schimbăm cafelele, nu punem zahăr, povestim cu oamenii și am ales un shop mic: vrem ca fiecare om care vine la noi să fie mai mult decât cineva care plătește. Vrem să simtă ce facem noi, să facă parte din lumea noastră. Chiar și dacă vine o singură dată.
La ei nu veți găsi clasicul cappucino, însă veți fi cu siguranță îndrumați spre un gust demn de experimentat. De exemplu, Cortado e o cafea cu lapte specifică Spaniei, asemănătoare cu espresso machiatto, însă cu espresso dublu. Pentru brewing au 3 metode: Clever, V60, care sunt oarecum asemănătoare, și Cold, care folosește apă rece și gheață. Există și recipientele speciale, precum și modalități diferite de prăjire și preparare a cafelei. Iar espressorul pe care îl au acum e cam cel mai tare.
Pe viitor încă nu ne-am gândit ce va fi, dacă vom mai deschide un shop sau nu. Momentan lucrăm foarte mult în fiecare zi să mulțumim câți mai mulți oameni, să înțeleagă ceea ce facem, de asta am și ales designul acesta open kitchen like. Și chiar le mulțumim tuturor că ne apreciază, vin și se reîntorc, dar deocamdată… studiem ca să putem să facem cele mai bune alegeri pentru ei. Dacă te uiți, toate arată la fel, dar nu e așa.
Am povestit atâtea și încă parcă am mai avea. Dacă ați mai rămas cu întrebări, faceți-le o vizită!
