Adevărul e că orice ar spune gurile rele, Clujul are ceva al lui pe care nu i-l poate lua nimeni. Și acest ceva te cucerește încă de când calci pentru prima oară în oraș și vezi străzile pline de frumos, iar mai apoi când te adâncești spre inima lui, treci pragul câtorva locuri și simți cum inspiri creativitate și energie. Clujul e frumos outside and inside, și când zic asta nu mă refer la sufletele oamenilor care-l animă, ci la designul din spatele ușilor pe care le deschidem zilnic. Așa că am stat de vorbă cu Cosmin Todor, designerul responsabil de majoritatea dintre cele mai #cool restaurante, baruri și cafenele din oraș, pentru a ne spune mai multe despre design interior și impactul acestuia.
Noi credem că acum 10-15 ani, aceasta profesie nu ar fi avut același succes pe care o are la momentul actual, când se acordă mai multă atenție și se investește mai mult în direcția asta, motiv pentru care ne-a interesat cum vede Cosmin evoluția din ultimii ani, la nivel local, în ceea ce privește design-ul de baruri, cafenele etc.
Acum 15 ani noțiunea de designer interior nu era cunoscută. Dacă îi spuneai cuiva cine ești, ce lucrezi, el îți spunea că te ocupi de haine. Cumva, singura asociere era legată de designul vestimentar. Când am început eu facultatea se numea ”Academia de arte vizuale” și exista secție de design – industrial – însă era design de obiect, nu era dedicat părții de design interior. La fel se întâmpla și la arhitectură, se înțelegea prin asta doar clădiri. Și asta pentru că nu exista piață. Ulterior, s-a dezvoltat partea de design și s-a transformat în ”Universitatea de Arte și Design”. Spre 2010, lumea a început să caute designeri, a înțeles că există profesioniști, exista o piață care a început să se dezvolte mai mult pe zona de rezidențial. Oamenii își doreau și ei case deosebite și nu își permiteau un design italian care venea cu costurile lui și voiau să imite ce vedeau în reviste. Soluția era să angajeze un designer. Cei care deschideau spații publice erau, cel puțin în Cluj la vremea respectivă, niște persoane mai versatile, care au fost mai des prin străinătate și au văzut multe, dar care aveau impresia că știu ce vor și ar putea să-și facă singuri. Ei erau cei care creau conceptul, eventual angajau pe cineva ca să suplinească o parte din munca lor.
Lucrurile au mers așa pentru o vreme, din inerție, până acum câțiva ani, când unii au decis să schimbe ceva, să facă un rebranding, să vină cu o îmbunătățire a designului și a prezentării, în general. În momentul în care au făcut schimbarea respectivă, s-a văzut, din toate punctele de vedere (au devenit vizibili pe piață, au avut încasări mai mari, s-a vorbit mai bine despre ei), lucru care i-a determinat și pe alții să-și dorească această tranziție. Cu alte cuvinte, succesul celor din jur, i-a împins ușor pe toți să evolueze în direcția aceasta.
Dacă mă uit în prezent la Cluj, în comparație cu alte orașe din țară, văd o transformare foarte importantă aici și îl consider orașul cu cea mai mare inițiativă din punct de vedere al designului și al felului în care arată restaurantele, magazinele, spațiile comerciale și așa mai departe. Devenim trend-setteri, iar piața s-a schimbat și ea, bineînțeles. Oferta e mult mai bună, clienții sunt mai mulți și mai interesați, designerii sunt mai specializați, iar investițiile au devenit mai provocatoare.
Panemar / Salad Box
Trecând direct la munca lui propriu-zisă, ne-a interesat cum anume apare ideea, unde își găsește Cosmin inspirația, dacă lucrează după anumite reguli sau e totul spontan, în funcție de moment, atunci când apare un proiect nou.
Cred că nici măcar nu se poate neapărat generaliza, pentru că la fiecare e diferit. Există totuși o evoluție a lucrurilor în ceea ce privește nașterea unui proiect. Primele abordări vin printr-o discuție cu beneficiarul și, cumva, e un mod de research, un mod de a cunoaște ideea în sine, ceea ce se propune a fi. Asta pentru a avea și tema de proiectare cât mai bine conturată, să știm ce anume avem de făcut. Acesta e primul pas, extrem de important, partea de observație. Apoi urmează etapa de căutare comparativă. Evident că există deja proiecte asemănătoare cu ceea ce vrem noi să facem și contează să cunoști piața, să știi ce se întâmplă, să-ți cunoști obiectivul și din perspectiva altora. Următorul pas îl numim ”căutarea spontană”, este unul dintre cele mai grele, pentru că vrei un proiect original, diferit, aliniat cu trendurile.
Chop / Bujole
Și dacă tot am deschis subiectul proiectelor, am profitat cât de mult s-a putut. L-am întrebat pe Cosmin câtă “mână liberă” are de la angajator atunci când se discută un nou proiect. Am aflat că există mai multe tipologii de clienți, dar acum, din fericire, are foarte multă libertate pe partea creativă, însă există, bineînțeles, constrângeri din punct de vedere al spațiului, al temei de proiectare. Foarte rar sau aproape deloc se întâmplă să vină cineva și să-i spună ”Așa vreau să fie!”
Credem că e de la sine înțeles că nu lucrează singur, ci are alături de el o echipă întreagă de oameni, însă am fost curioși să vedem care e stilul lor de lucru, cum se organizează pentru a pune lucrurile în mișcare.
La noi există diverse specializări – partea creativă, tehnică, partea de arhitectură, research, comunicare etc. Asta nu înseamnă că suntem chiar atât de mulți, însă mergem pe o astfel de strategie. Foarte mult preiau eu din lucrurile astea: comunicarea inițială, abordarea și discutarea temei, căutarea. Adevărul este că nu avem un standard, pentru că și proiectele sunt foarte diferite. De exemplu, o parte sunt ”lanțuri”, sunt repetitive adică, deci se pot replica în alte locații, trebuie doar adaptate. În funcție de specificitatea fiecăruia se întâmplă și demersurile. Noi ne adaptăm la orice provocare.
Polo / Meron
Se dezbate mult în ultima vreme pe marginea temei designului sustenabil și am vrut să știm care e poziția adoptată de designerul Cosmin Todor, cum integrează povestea aceasta a sustenabilității în munca lui.
Prin sustenabil eu înțeleg că ar trebui să existe un raport corect între investiție, profit și partea asta de impact asupra mediului, de ecosistem. În designul interior, sustenabilitatea eco nu este atât de vizibilă, atât de pregnantă cum se regăsește în arhitectură, unde poți crea clădiri care să aibă un grad de consum energetic minim, care să se susțină aproape singure. Noi nu suntem axați pe asta în designul interior, tot ceea ce folosim e pe zona de ventilație / climatizare, acolo unde aducem un aport termic sau de filtrare a aerului folosind niște recuperatoare de căldură, dar ele nu sunt realmente produs sustenabil. Tot în direcția asta, lucrăm cu anumite branduri și folosim materiale eco. Cum sustenabilitatea vizează mai mult clădirile, nu este chiar zona noastră de activitate, așa că nu avem până la ora actuală nici un proiect de acest tip realizat.
Privind multe localuri din portofoliul său, e ușor să recunoști semnătura designerului, și ne-am întrebat cum reușește să diferențieze proiectele, cum le face unice, chiar dacă există asemănări între ele. Pentru că provocarea în design interior nu e doar aceea de a te separa de alții, și chiar și de tine, în timp.
Acesta e unul dintre lucrurile dificile pe care le fac. Tendința, din mai multe puncte de vedere, este să te repeți. În primul rând, ceea ce ai făcut deja, îți vine mult mai ușor. În al doilea rând, lucrezi cu aceleași companii care fac execuția, deci și pentru ei e aceeași tendință, să facă la fel. Trebuie să faci un efort să vii și să zici – până acum am făcut așa, haideți să facem altfel. Un alt motiv pentru care e foarte dificil e că, de foarte multe ori, clientul vrea același lucru. Asta e una dintre cele mai mari provocări ale noastre, cu asta ne luptăm acum, dar zic că am reușit deja să creăm deja câteva proiecte care sunt mult diferite, urmează unele dintre ele să le și publicăm și cred că se va vedea din ce în ce mai mult diversitatea.
Litchi / Narcoffee
După atâtea dezbateri și întrebări, era și cazul să aflăm cum ar defini el un proiect finalizat cu succes, cum măsoară succesul, din punct de vedere subiectiv, bineînțeles, dincolo de cel generic.
Din punctul meu de vedere, succesul s-ar defini prin câteva lucruri foarte ușor de spus. Primul se raportează la relația mea cu clientul. Atunci când această relație este și la început, și la sfârșit, una corectă, constructivă, mulțumitoare, acesta este un succes. Al doilea este în legătură cu raportul dintre proiectare și execuție, adică să reușim un desen de care să fim mândri, iar punerea în operă să fie pe măsură, să nu sufere modificări substanțiale pe parcurs. Al treilea lucru foarte important este impactul pe care îl are imaginea creată, împreună cu ceea ce beneficiarul dorește să aducă în comunitate. Să fie un sistem integrat foarte bun, nu doar o imagine.
Chios / Ghandi
Se deduce ușor că un rol foarte important îl are și clientul, dar or fi fost situații în care să fie propus ceva care să nu fie neapărat/deloc pe placul lui?
De când fac proiecte pe zona de Horeca nu mi s-a întâmplat să propun ceva și să nu fie acceptat, însă se întâmplă de foarte multe ori ca prima propunere pe care o facem să nu fie cea așteptată. Din cauza comunicării pot apărea astfel de situații, însă pentru noi nu e o problemă, pentru că vedem întâlnirea respectivă ca un suport pentru a descoperi de fapt ceea ce se vrea. Și de fiecare dată, acel “nu” nu este în totalitate un “nu”, poate doar parțial. Dar, în același timp, se întâmplă de foarte multe ori să știm de la prima discuție exact ce vrea clientul.
Twelve / Zama
Ce planuri au pentru viitor și cu ce urmează să ne mai uimească e întrebarea de pe buzele tuturor, așa că nu am avut nicio reticență în a-l trage pe Cosmin de mânecă și a-l întreba – ce mai urmează?
Noi suntem agrenați în foarte multe proiecte, ne putem lăuda și cu unele internaționale, facem un restaurant în Irlanda, avem și în New York, Paris, Londra, Praga, Amsterdam diverse planuri care sunt deja în desfășurare. În România avem foarte multe cereri în afara Clujului acum, pentru că aici piața e ușor suprasaturată. Avem proiecte și în Cluj la momentul acesta și vor apărea, în Centru, în Iulius Mall și Vivo!, sunt multe. Se dezvoltă frumos orașul și în vreo 2-3 ani se va vedea foarte bine.
Multe dintre locurile voastre preferate din Cluj poartă senmnătura lui Cosmin, iar lista nu-i deloc scurtă și în continuă creștere. Voi cum vedeți impactul designului interior în Cluj?