Să nu credeți că ne-am lăsat de vechiul nostru hobby: interviuri. No, no. Azi povestim cu Adina Ion, bartender la Charlie Pub. De ce? Pentru că are o poveste foarte #cool și a intrat în domeniul acesta înainte să aibă măcar vârsta legală pentru a bea alcool. Pentru ea, bartending-ul este o vocație, o pasiune, cu siguranță mai mult decât un simplu job.
Adina are 27 de ani și a venit de la București, unde a lucrat aproape 10 ani, ea începând într-un ”băruleț” în Vamă când avea doar 16 ani. Pasionată de arte vizuale, pictură, a ajuns la un moment dat în timpul liceului la o petrecere unde a fost fascinată nu de muzică sau oameni, ci de felul în care omul din spatele barului combina ”culori”, ea neștiind atunci ce înseamnă distilate. A fugit de acasă pe timpul verii (informând-o totuși pe mama ei că pleacă să se distreze) și a început cu ospătăria pentru că încă nu se pricepea ca barman.
A urmat o perioadă în care am lucrat în mai multe locuri, eram copilul care se plimba peste tot pentru că voiam să cunosc toate lumile astea, toată industria de ospitalitate. Și toată istoria și progresul meu ca barman a început în Expirat. Acolo am evoluat, am avut niște oameni foarte faini lângă mine, au investit foarte mult în mine, colegii mi-au fost alături și m-au învățat foarte multe, de la baby steps, cum să shake-uiesc, cum să torn în pahare, cum să vorbesc cu oaspeții și cum să nu, mai ales că e mai greu ca fată.
În ciuda greutăților întâlnite nu s-a gândit să renunțe pentru că nu mai simțea că merge la muncă, ci că e acasă, în familie. A lucrat în Expirat timp de 8 ani de zile, a plecat când localul s-a închis, oaspeții deveniseră prietenii lor, știau ce beau fiecare în parte, cum să se comporte cu ei, ajunsese să dea dreptate vorbei ”Omul din spatele barului nu e un barman, e un psiholog”. A început să se dezvolte, să știe să compună niște lucruri în pahar, dar și să cunoască mai bine natura omului, fapt care i-a plăcut foarte mult odată cu trecerea timpului.
După ce s-a închis Expirat, am luat o pauză timp de 4 luni de zile. După a urmat o colaborare cu Fratelli, unde erau mai mulți băieți în echipă și eu eram singura fată. A fost un mega challenge pentru mine, dar a fost fain, chiar wow. Aici am cunoscut cumva altă parte a meseriei de barman, am avut oportunitatea să-mi deschid alte orizonturi. Am vrut și mai mult, așa că am început un proiect nou, dar nu a decurs întocmai cum mi-am dorit, iar mai apoi am primit un telefon din Cluj și am decis să mă relochez, chiar dacă nu am vrut să accept din prima. Dar într-o săptămână eram aici. Și n-am mai fost în București de 9 luni de zile, m-am adaptat foarte repede, simt că aici trebuia să fiu demult.
În Cluj a lucrat mai întâi la CHIOS, până la sfârșitul lunii august, după care a venit la Charlie, unde e și la #upstairs, dar și #downstairs. În ceea ce privește munca la #Upstairs, acolo totul se desfășoară în regim ”speed service”, însemnând că se toarnă încontinuu pentru oameni, fluxul e mare, nu ai timp să discuți, tu livrezi, ei pleacă, și trebuie să ai și o agilitate extraordinară în gândire pentru că trebuie să faci multe chestiuni deodată. Tocmai acesta e și motivul pentru care mulți se descurajează și renunță la puțin timp după ce au primul contact cu servirea la bar.
Eu am început să iau jobul acesta în serios abia pe la 19-20 de ani, când am ajuns în Expirat, dar nici atunci nu eram foarte hotărâtă. Am avut noroc cu băieții, care s-au ținut foarte mult să mă învețe – tipuri de pahare, de ce e gheața cum e, o mulțime de lucruri. Totul se învață în câmpul muncii, nu prea se stă acasă cu pix și foaie, iar ei chiar mi-au fost de mare ajutor. Încă învăț și încă mă obișnuiesc cu barul. Sunt 200 de etichete doar la whiskey, greu ajungi să le cunoști pe toate. Dar m-am acomodat, echipa e foarte faină și mă ajută cu orice nelămurire. Important e să întrebi.
#Downstairs altfel stă treaba, având în vedere că are posibilitatea să discute mai multe cu oaspeții. A observat și un profil al oamenilor care trec pragul Charlie: sunt persoane cu bun gust, calculați, dar și mai educați în privința băuturilor, zice ea. Adina a participat și la concursuri, motiv pentru care am ajuns să dezvoltăm și tema aceasta cu ea. Știați că barmanii sunt sfătuiți să se pregătească pentru astfel de competiții filmându-se singuri cu blițurile pornite? Nu știați, credeați că-i treabă simplă, doar te duci și faci ce știi. Dar vorbitul la microfon și un aparat cu bliț băgat în ochi chiar face diferența.
Dacă vă întrebați care e cocktail-ul ei preferat, ei bine, e City Lights, nu doar pentru că arată foarte bine, ci și pentru că e foarte bun. Dar și foarte băut la Charlie, voi l-ați încercat? Dar băuturile din noul meniu de cocktail-uri? Că sigur ați văzut pozele cu oul și ați tras puțin cu ochiul la noul lor concept..
