Ce vești mi-nu-na-te am astăzi, numai bune pentru o zi de vineri! Tot ameninț de vreo săptămână că urmează să fac un alt tur al localurilor noi, dar cu vremea aceasta capricioasă, începutul sesiunii și schimbări de mood date de ploaie, m-am mobilizat mai greu. Dar a meritat să așteptați, pentru că astăzi vă povestesc despre 3 locuri cărora e musai să le treceți pragul cu prima ocazie, nici nu știu dacă-mi pot alege un preferat.
Prima oprire a fost la deschiderea La Nu Știu Cine. Da, ați citit bine, vorbim despre clătitele acelea pentru care ați stat la coadă de la 40 de minute în sus atunci când truck-ul lor parca în oraș. Nu pentru că s-ar mișca ei greu, exclus, ci pentru că toată lumea e înnebunită după micile delicii și nu mai contează oricum că sunt 20 ca și tine în față când vorbim de un așa premiu. Ei bine, și-au găsit acum o locație fixă, în Piața Muzeului. Nu mai trebuie să plângeți de fiecare dată când vedeți că sunt prin țară, la nu știu ce festival, gândindu-vă că momentul întâlnirii cu ei e foarte departe. Oricum au două truck-uri, deci nu știi niciodată cum te-ar putea surprinde. Chiar dacă locul e destul de mic, nu m-am simțit înghesuită pentru că atmosfera a fost atât de caldă și oamenii atât de relaxați, că nici n-am avut timp să dau atenție acestui aspect. Design-ul vă va atrage cu siguranță atenția prin câteva elemente cheie, mie mi-a plăcut mult cum s-au jucat cu luminile și țevile de robinet de sub mese și de pe tavan.
Eu am vrut să o încerc pe cea mai bună, desigur. După citirea ingredientelor, mi-am dat seama că nu am o misiune ușoară, toate combinațiile sunau de-a dreptul delicios. Într-un final, am zis că merg pe recomandări și i-am rugat pe ei să mi facă clătita pe care o consideră cea mai deosebită. Nici asta nu a ajutat prea mult situația, dar ne-am decis cu toții asupra unei Van Gogh, cu piure de castane, caise uscate și înghețată de vanilie cu topping de ciocolată. Au prețul cuprins între 15 și 18 lei, puteți fie să le savurați acolo, fie to-go, pentru că deja cunoașteți packaging-ul albastru care vă permite să purtați clătita peste tot. Partea și mai bună e că au revenit și clătitele sărate, deci dacă nu aveți neapărat poftă de ceva dulce, nu-i nevoie să vă schimbați traseul. În plus, s-au gândit și că vi se face sete, deci vă așteaptă și cu băuturi pe bază de cafea (chiar de la Yume Coffee Roastres), ceai, ciocolată caldă, fresh-uri și apă.
Bun, următorul! Știți că merg în coffee-shop-uri doar pentru testat și ca să vă mai spun vouă noutățile, dar la Ibric Coffee Shop presimt că mă voi mai întoarce, de bunăvoie și nesilită de vreun articol. Am dormit 4h ast-noapte, am intrat zombie la ei și am ieșit om, iar metamorfoza nu s-a produs din cauza cafelei de specialitate pe care o servesc, ci pentru că oamenii de acolo au un vibe fantastic și chiar dacă se spune asta despre multe localuri din Cluj, că ești primit ca acasă și că toți se comportă ca prietenii tăi cei mai buni, eu o simt în puține locuri. S-au perindat multe încercări de local în spațiul de la Gheorghe Șincai, nr. 3, dar băieții aceștia are here to stay, I can feel it.
Am plecat de la ei cu un fresh de portocale STOARSE ÎN FAȚA MEA (probabil vă amintiți cât de revoltată am fost în turul anterior de localuri deschise de curând pentru că am fost servită cu Prigat în loc de fresh), dar și cu dorința de a reveni pentru Coffee Lemonade. Acum pentru că știu că pe voi cafeaua vă interesează, să știți că găsiți la ei The Classics (Espresso, Double Espresso, Long Black, Macchiato, Cappucino, Flat White, Cold Brew), dar și niște specialități cu salted butter, caramel, toffee, masala chai latte și matcha latte. Și că tot pomenisem de limonadă, puteți opta și pentru cea clasică, cu ceai verde sau home-made ice-tea. Hm, pe acesta din urmă trebuie să-l trec de asemenea pe lista de dorințe. Nimic din ceea ce au în meniu nu depășește 11 lei, mai mult de atât ce mai vreți? Mergeți la ei, o să vă placă, garantez. #blessed, știu ei de ce.
Cu fresh-ul fericit în mână am dat fuga-fuguța pe Eroilor, la numărul 42, căci am auzit eu că după ce-ți începi ziua așa, #healtylifestyle, #newme #freshforlife, numai bine merge un ecler de la Creole. Sau două. Ok, recunosc că am cumpărat patru, vă rog nu judecați. Dacă voi credeți că v-ați fi descurcat mai bine în misiunea imposibilă de a alege doar un sortiment, sunteți invitații mei să le treceți pragul și să ne întrecem în pofte. În primul rând, era imposibil să nu-mi iau unul cu alune și migdale, sunt mare fan al acestei combinații. Mai apoi, aveau specialitatea lunii, roz, cu zmeură și mascarpone, iar a trebuit să-l încerc. Mi-am mai luat două cu ciocolată tonka, m-am gândit că… ciocolată, dăăh. Toate au prețul fix de 11 lei, deci mama, eu tot ți-am zis că asta fac cu banii – îi mănânc.
Mi-au plăcut mult și cutiuțele în care sunt puse eclerele dacă vreți să le luați la pachet, așa cum am făcut eu. Nu costă nimic, doar că cumva, dacă alegi să-l mănânci pe drum sau acasă, neapărat trebuie să ieși cu două eclere de acolo, căci cutia așa e de așa natură, cu dublu spațiu. Nu m-am putut abține și am deschis pachetul în taxi, nu ca să le mănânc, ci ca să le fac o poză. Șoferul a înghițit în sec și m-a întrebat dacă nu-s cam multe pentru o persoană. Excuse me? Când am ajuns în siguranță cu ele la facultate, n-am mai rezistat. Sunt dubios de bune. Sincer vă spun, nu am mâncat eclere mai bune în cei (curând) 23 de ani ai mei, crema din interior zici că era înghețată, super yummi. Apropo, au și cafea de la Olivo Coffee Roasters, dar și niște căni branduite foarte instagramabile.
Luați-le la rând, începeți cu care poftiți, dar neapărat să le treceți pragul curând! N-am mai fost atât de entuziasmată de localuri noi cred că… niciodată. Ei bine, încotro porniți prima dată?
