În Cluj-Napoca noaptea de 11 spre 12 octombrie nu a fost pentru somn, ci pentru artă și frumos, pentru emoție și lacrimi. Organizată de Centrul Cultural Clujean prin proiectul ECCA (Centrul European de Artă Contemporană), Noaptea Albă a Galeriilor s-a desfășurat atât la Cluj, cât și în alte 13 orașe din țară. Dacă însă ai preferat să dormi, ne-am gândit că ar fi o idee bună să îți arătăm cum a fost la eveniment (ca să vezi precis câte chestii faine ai pierdut, normal).
Am fost plăcut surprinsă să văd că Noaptea Albă a Galeriilor nu a fost doar despre pictură, pentru că în mintea mea, conceptul cumva asta sugera, dar nu, la NAG am găsit artă pentru toată lumea – de la schițe impresionante făcute în creion la opere de artă desăvârșite realizate din ciment. Prima locație în care am oprit a fost la White Cuib, unde știam că voi da de castanii bolnavi ai lui George Roșu. Nu numai că desenele de pe pereți alcătuiau, în final, o poveste, dar muzica de fundal te ducea într-un alt univers, aproape apocaliptic și totuși mai senin ca niciodată.
După ce castanii m-au lăsat nostalgică și gânditoare, am făcut trecerea către Incorect. La NAG ai posibilitatea să mergi atât în galerii, cât și în spații de creație, ceea ce mi se pare grozav. Incorect e un loc tare cozy, și îndată ce intri știi că acolo e locul în care arta se întâmplă cu adevărat. Nu există pereți goi, nu există masă fără pată de vopsea, nu există colț care să nu îți transmită ceva. Orice. Pentru că în final, arta e artă atâta timp cât te face să simți bucurie, furie, tristețe, durere. Orice.
Incorect m-a făcut să mă simt și fericită și tristă în același timp; fericită pentru că cele care au creat lucrările de peste tot și-au pus sufletul pe hârtie, în fotografii, în caiete de schițe, și tristă pentru că mi-ar fi plăcut să am măcar un sfert din talentul lor. Am stat mult acolo, dar totuși mult mai puțin decât aș fi vrut, doar că spațiul pe cât e de cozy, pe-atât e de mic, și imediat ce trecuse de ora 20 se aglomerase destul de mult, ceea ce deja nu mai oferea o experiență corectă tuturor celor interesați.
De la Incorect am făcut trecerea către galeria Reflex, unde conceptul expoziției Alcătuiri nu m-a încântat inițial și care, în final, a fost favorita mea (cu toată subiectivitatea din lume). O expoziție în cadrul căreia au fost prezentate lucrările studenților de la specializarea Sculptură de la UAD, Alcătuiri a fost un amalgam de emoție și trăiri, o alcătuire omogenă de câteva opere de artă care te mai-mult-decât-emoționează. Conceptul din spatele fiecărei lucrări a fost tare inedit, fiecare sculptură era o poveste cu un titlu cel puțin sugestiv. Acolo am stat cel mai mult, întrucât de fiecare dată când priveam din nou o sculptură, o vedeam altfel și o percepeam diferit.
Ultimul punct pe care l-am bifat pe harta NAG a fost Galeria Madragoa, de la Invitro, care cumva mi-a plăcut cel mai puțin. Conceptul în sine e tare interesant, Yuli Yamagata, artista, creând, din materiale obișnuite, un univers cu totul și cu totul nou. Îmbină clasicul cu un contemporan aparte, face combinații de culori și forme la care nu te-ai fi gândit vreodată, iar tematica galeriei sale de la NAG a fost Microwave your friends. Deși cu un concept pe care nu îl întâlnești atât de des, Microwave your friends m-a încântat cel mai puțin pentru că mi-a transmis cel mai puțin.
Așadar, Noaptea Albă a Galeriilor a cuprins tot Clujul de o feerie de emoție și încântare și oameni de toate vârstele, români sau nu, au invadat fericiți galeriile de artă, plecând de acolo inspirați – după cum zâmbetele lor sugerau – și emoționați, chicotind și apreciind vocal munca depusă pentru organizarea evenimentului. Încă o ediție NAG subliniază din nou faptul că oamenii sunt pasionați de artă și frumos, de zgomote pictate pe hârtie, de haosul organizat pe care doar artiștii adevărați reușesc să îl creeze.
Pe tine ce galerie te-a impresionat cel mai mult?
