Tina Suciu urcă pe scena Reactor Cluj. E agitație. “Bună seara. Începem evenimentul. Cine vrea să se înscrie să recite, e așteptat aici,” anunță Tina. Mai mult sau mai puțin în glumă, prietena care m-a însoțit la eveniment m-a îndemnat să recit și eu. Nu cred c-am venit #cucuraj la eveniment, așa că las asta pe data viitoare.
Tina ne îndeamnă să servim ceva de la bar între timp.
Ne place să susținem locurile care încurajează mișcarea spoken word poetry și care ne oferă microfonul.
Cine e Tina? Ea face parte din trupa Poethree.
Poethree este o trupă de reprezentație poetică, fiind primul grup de spoken word poetry din România, fondat în 2014 la Cluj-Napoca. Scopul lor? Promovarea comunității de spoken word poetry și încurajarea exprimării libere a fiecărui individ. Colegii săi, alături de care a transformat Poethree într-o comunitate cunoscută ca Poethree Collective, sunt Paul Cristian Crăciun, Ionuț M. Călin, și Tudor Ciubotari-Popescu.
Am auzit despre Poethree cu mult timp înainte să mă mut în Cluj-Napoca. Încă de atunci, mi-am dorit să iau parte la un eveniment de-al lor. Cumva, în primul meu an de facultate m-am mulțumit să urmăresc această mișcare în mediul online. Dar un an și multe evenimente mai târziu, mi-am făcut timp să văd live ce înseamnă spoken word poetry.
De Halloween, Poethree Collective s-au transformat în Nest Poethree Collective. Astfel, evenimentul Fright Night ⦿ Spoken Word – Open Mic a reprezentat primul eveniment organizat de Poethree în colaborare cu Nest. Acest eveniment face parte din programul cultural „Decalaj. Narațiuni intergeneraționale”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
View this post on Instagram
El s-a diferențiat nu numai prin faptul că a fost un eveniment bilingv – fiind recitate atât poezii în română, cât și poezii în maghiară – dar și prin faptul că nu a existat juriu. Așa că, nu a fost necesar să te crezi poet ca să iei microfonul. Trebuia doar să fii dispus să îți dai jos masca și să fii real cu tine și cu publicul la primul open mic Poethree x Nest.
Era de la sine înțeles că o parte din public nu va înțelege poeziile recitate în maghiară. De aceea, înainte de începerea evenimentului, am fost încurajați ca atunci când nu înțelegem limba, să fim atenți la emoția pe care o transmite cel care recită. Așa că, atunci când Demeter a recitat prima poezie în maghiară, mi-am spus că există anumite bariere, chiar și de limbă, pe care emoția le poate dărâma cu ușurință. N-am înțeles textul – dar, cu certitudine, am rezonat cu sentimentele transmise de către acesta. În ciuda limbii, conexiunea cu publicul a fost evidentă.
M-am întrebat atunci ce reprezintă Nest. Încă din 2015, Nest este o platformă deschisă pentru orice artist. Fie că ești scriitor, artist plastic, muzician, slammer, Nest își propune să coaguleze o comunitate artistică în cadrul căreia să îi apropie pe tinerii creatori de publicul tânăr și de personalitățile artistice consacrate. După cum se descriu ei înșiși, “Nest e un cadru informal și un spațiu de întâlnire, o comunitate în dezvoltare, a artiștilor amatori și profesioniști.”
Care este cea mai importantă regulă la un astfel de eveniment unde vin împreună talentele artiștilor amatori și profesioniști deopotrivă? Importanța existenței feedback-ului imediat. Așa că, prezentatorul, Ionuț, ne încurajează ca atunci când “ne atinge” un vers, să pocnim din degete. Dacă versul respectiv “ne lovește”, suntem încurajați să aplaudăm. Publicul primește emoție și oferă înapoi energie, deci pocnim din degete și aplaudăm pe tot parcursul serii.
Iulia deschide seara și își încheie poezia cu versul “Cu o minciună frumoasă și un te iubesc rămâne doar o povară.” Cu o poezie despre tine, Iulia ne-a atins. Eva mărturisește că nu a mai recitat acest poem din clasa a 12-a – perioadă în care singurul lucru de care era îndrăgostită era marea. Așa că, poezia ei este despre sine și despre cum chiulea de la școală ca să vadă marea. Șerban, în schimb, vorbește atât despre… tine, cât și despre sine. El ne lovește cu „Ultimul poem despre tine, primul poem despre mine,” și singurul lucru pe care l-am putut nota după prestația lui a fost „speechless”.
Șerban, după ce și-a încheiat interpretarea, s-a întors pe scenă după o rundă de aplauze din partea publicului. Care a fost a doua poezie pe care a ales să o recite? O scurtă poezie scrisă chiar înainte de începerea evenimentului numită “Imnul Poethree.” Astfel, un alt lucru care m-a lovit în mijlocul evenimentului a fost sprijinul pe care membrii Nest Poethree Collective și-l acordă unul celuilalt. Sunt uniți – iar unitatea este tocmai ceea ce le lipsește multor grupuri adesea.
Finalul evenimentului se apropie, fiind marcat de o poezie recitată de către Tina.
Următoarea poezie o zic cam des… dar mi se pare că e importantă. Se cheamă Rotterdam fiindcă acolo am recitat-o prima dată, începe Tina.
Pe lângă sentimentul de revoltă cu care am rămas după ce am ascultat poezia ei, mi-a mai rămas în minte și versul „don’t you like being a God?” Și ceea ce mi-am notat față de performanța Tinei a fost un simplu, dar cuprinzător „wow.”
După 3 ore în care am văzut cum poezia prinde viață, am plecat înspre casă cu convingerea că nu-mi puteam petrece seara de Halloween mai plăcut de atât. Tot atunci am decis să mă familiarizez și mai mult cu ceea ce înseamnă mișcarea spoken word poetry și câtă amploare a luat în Cluj-Napoca. Am luat sfatul lui Ionuț, și i-am urmărit nu doar pe Facebook, ci și pe Instagram. Nu doar pe Poethree, ci și pe Nest.
Îți sugerez să faci același lucru. Și, de ce nu, să mergi #cucuraj și să reciți și tu. S-ar putea ca participarea ta la un eveniment Poethree x Nest să se transforme într-o experiență.