V-am povestit în articolul de aici că Phil’s Coffee Shop e un fel de ascunzătoare de-a mea, unde îmi place să mă refugiez în zilele în care simt nevoia să fug de toată lumea, dar să fiu relativ în centrul orașului. Asta așa, în caz că trebuie să testez rapid vreun local nou sau să ajung la un eveniment pe care am uitat să mi-l notez în agendă. Îmi place liniștea de aici și faptul că mereu pot să-mi savurez cafeaua împreună cu un croissant. Și pentru că în ultima lună am avut mai multe escapade la Phil’s, m-am gândit să vă povestesc și vouă despre cele două bariste care fac ziua mai frumoasă tuturor celor care trec pragul locației.
Cristina și Eva, amândouă în vârstă de 25 de ani, fac o echipă excelentă în spatele tejghelei, chiar dacă în afară de plăcerea de a prepara cafea, rar găsesc un teritoriu comun. Cristina este o microbistă în toată regula, în timp ce Eva preferă calmul și senzația de bine transmisă de animale și momentele petrecute în preajma acestora.
M-am alăturat familiei Phil’s în luna iunie, deci acum aproximativ 5 luni. M-am obișnuit mai repede decât mă așteptam cu echipa și ritmul de muncă și simt că parcă sunt aici dintotdeauna, cred că și experiența Untold m-a ajutat să mă integrez mai rapid din cauza programului intens și a agitației permanente, a ritmului în care lucram. Mă bucur să fiu responsabilă de un preparat cum e cafeaua, mai ales că primele amintiri legate de această băutură sunt legate de acasă și de bunica, care făcea cafea la ibric, iar eu îmi petreceam minute în șir rugând-o insistent să-mi dea și mie puțin din ce bea ea. Îmi amintesc cu drag cum mă amăgea cu o cană de lapte, căruia îi punea exact o picătură de cafea, care să-i dea culoare, ne-a spus Cristina.
Mulți ani au trecut de atunci, iar ea probabil nici nu bănuia că va ajunge să profeseze în acest domeniu, să crească și să se dezvolte în aria aceasta. Ne-a mărturisit că, în ciuda faptului că mulți nu se gândesc la asta, lucrul într-un coffee shop și cu băuturile pe bază de cafea, în general, îți oferă numeroase direcții de dezvoltare și întotdeauna este ceva nou de învățat. Ea, de exemplu, ar vrea să mânuiască excelent latte art-ul și face eforturi în acest sens.
Fiecare zi începe cu o cafea la Phil’s, desigur. Nu suntem atât de matinale încât să ne-o preparăm singure acasă, așa că ne trezim direct aici. Suntem prezente în locație la ora 07:10, una dintre noi pregătește patiseria, iar cealaltă pornește aparatele, reglează cafeaua, pregătim fructele, aprindem luminile și așteptăm clienții, care imediat ce se deschid ușile ni se alătură, spune Eva râzând.
Dacă vă întrebați fetele ce cafea beau (căci noi ne-am întrebat), alegerea lor ”standard” este cappuccino, iar câteodată optează pentru espresso macchiato. Cu toate acestea, nu spun ”nu” nici unui espresso clasic, pentru că simt că este singura băutură care îți oferă gustul autentic al cafelei. Întotdeauna când merg într-un loc nou comandă un espresso, pentru a-și da seama exact de calitatea cafelei. Luați aminte de la experți și faceți la fel!
Deschidem la ora 7.30 dimineața și, în majoritatea zilelor, până la ora 11.00 nu mă mișc de lângă espressor, pregătesc cafele pentru clienți continuu, mai ales că mulți aleg varianta to-go. Norocul meu este că mă pot baza pe Eva și lucrăm foarte bine împreună.
Așadar, ziua începe în forță la Phil’s Coffee Shop, într-un ritm mai alert. Eu n-am simțit niciodată vreun vibe mai stressy plutind prin locație, deci cele două bariste au cu siguranță totul sub control în orice moment. Pe parcursul zilei, ritmul intens oricum scade, iar pe la ora 15-16 deja toată lumea e cu cafeaua băută sau pornesc spre casă, din câte am aflat de la ele. Ca idee, gândiți-vă că într-o zi fac în jur de 300 de cafele. Toată lumea de pe Dorobanților e trează, vă asigur!
Zona atrage un anumit public, având în vedere instituțiile din zonă. Recunoaștem – sunt unii care ne fac zilele mai frumoase și unii care ne fac zilele mai grele. Ca în orice job, și acesta are plusurile și minusurile sale, însă atunci când tragem linie, suntem foarte mulțumite. Am mai lucrat și în alte locuri și, prin comparație, munca aici chiar ne permite să avem și o viață personală. În plus, pe 80% dintre cei care ne trec pragul i-am mai văzut cel puțin o dată, doar câteva fețe noi vedem în decursul unei zile, deci s-au format unele legături, avem o comunitate aici. Și credem că acest lucru dovedește că ne facem treaba bine și oferim calitate. Pe unii dintre cei care vin aproape zilnic îi vedem chiar când traversează strada și știm că vin la noi, așa că de multe ori îi așteptăm cu cafeaua sau comanda deja pregătită. Iar ei se bucură nespus.
În ceea ce privește licoarea magică, ei folosesc cafea de la Goppion, de specialitate, și Single Origin, din Etiopia. În ceștile sau paharele lor to-go veți găsi o cafea destul de cremoasă, ușor dulce, dar nu vă gândiți la dulcele acela dat de două pliculețe de zahăr, ci la acela care confirmă că beți ce trebuie.
Cel mai tare ne pune în dificultate simplul ”Dați-mi o cafea.” Și atât. Din păcate, se întâmplă destul de des. Pentru noi a devenit oarecum nostim, însă e și o provocare, pentru că noi în acel moment trebuie să punem încă vreo 5 întrebări, care pentru celălalt pot părea inutile: cu lapte, fără lapte, mai tare, mai slabă? Mai sunt oameni care sunt confuzi în legătură cu denumirile și ne cer explicații, dar asta e oarecum normal. Oricum, în topul comenzilor mai ciudate se află: ”Un ness, vă rog”.
Și vă mai zic eu una aflată pe propria piele, ca să nu aveți și voi vreo surpriză: cappuccino vienez are frișcă. În rest, vă recomand călduros o vizită în locație, vă va plăcea mult!
Cei care ați fost până acum la Phil’s Coffee Shop cred că îmi pot da dreptate, așa este?
