Cartierele Clujului de ieri și de azi

by | Jan 13, 2020 | Articole, Descoperă Clujul

Etimologic vorbind, Cluj-Napoca provine din latinescul Castrum Clus, care s-ar traduce prin închis, pentru a se sublinia statutul de cetate al acestui loc, iar primul nume românesc al orașului a fost Cluș, devenit Cluj de abia în 1918.

Orașul-cetate înconjurat de Munții Apuseni, fragmentat de Someșul Mic, Nadăș și Canalul Morii este împărțit în 23 de cartiere. Vii dintr-un oraș mic sau mediu și imediat ce ajungi aici, ai senzația că un singur cartier e… cât acasa ta. Te lași captivat de fiecare stradă mai mult sau mai puțin alambicată, te descoperi fascinat de cât de diferit și nou e totul, de câte lucruri îți oferă fiecare cartier, fiecare colț de Cluj. Le știi numele, dar oare le știi și povestea? Haide să aflăm împreună istoria câtorva dintre cartierele Clujului și să vedem cum sunt ele astăzi!

Despre cartierul Mănăștur trebuie să îți fi vorbit profesoara de istorie din liceu și sigur n-ai acordat importanță. Cel mai mare cartier al orașului Cluj-Napoca a fost, la început, un sat de sine stătător, astfel încât în majoritatea documentelor istorice apare drept Cluj-Mănăștur. Din 1895, acesta a fost arondat municipiului Cluj, devenind cartier al acestuia, așa cum este și astăzi. Numele de Mănăștur are o etimologie cel puțin interesantă, provenind din nemțescul Abtsdorf, care în traducere înseamnă Satul Abatelui. Denumirea i-a fost dată întrucât localitatea Mănăștur de pe vremuri a fost formată în jurul Abației Benedictiene Monasterium Beatae Mariae de Clus, din cadrul Bisericii Calvaria. În strânsă legătură cu etimologia nemțească a cuvântului se află și însemnătatea sa ungurească, Mănăștur traducându-se prin monostor, care înseamnă mănăstire.

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Val | London Photographer (@adspedia) on

Astăzi, Mănășturul e cartierul care găzduiește cei mai mulți clujeni, mulți dintre ei studenți. În funcție de proximitatea față de centru, chiriile ajung să fie destul de scumpe, iar cartierul este în continuă dezvoltare. Strada Primăverii le e cunoscută mai ales studenților (nu pentru că ar fi vreo bibliotecă aici), pentru McDonald’s și fast food-ul Mama Manu. Alte locuri în care poți lua masa aici sunt pizzeria Toskana, berăria Boema și Engels District.

Cu o rezonanță de-a dreptul melodioasă este numele cartierului Zorilor. Te duce inevitabil cu gândul la soare, la lumină, la speranță, deși, în trecut, nu părea deloc la fel de luminos. Numit inițial Sinuța, cartierul Zorilor era adesea măcinat de violențe stradale, despre care Ioan Ciorca povestește în Povești despre Cluj III. Ciorca descrie cum bătăușii din cartierul Sinuța se luptau adesea cu cei pe care îi numea cuțitarii din Mănăștur, dar nu vă lăsați speriați. Barurile și localurile problematice au dispărut, casele au fost demolate, iar bătăușii nu mai există. Cartierul Zorilor e al zorilor pentru că e al…tinerilor! Căminele studențești din Hașdeu, cele din Observator și Grădina Botanică – toate te duc cu gândul la soare și lumină. La răsărit. Totuși, în cartierul Zorilor de ziuă se vorbește mult despre speranță, datorită faptului că aici găsești trei clinici importante, pe scările cărora oamenii așteaptă, zilnic, să apară răsăritul, odată cu zorii.

Probabil ți-e cunoscut Zorilor pentru cluburile NOA și Phi 18, pe care ți-e imposibil să le ratezi în perioada studenției. Dacă vrei să mănănci bine, poți încerca Rod sau Apropo Bistro, pe care îl găsești chiar lângă Sigma, un complex comercial de unde poți să-ți face cu ușurință cumpărăturile. Zorilor pare promițător, cu pub-uri faine, magazine de unde să te aprovizionezi și restaurante cozy, așa-i?

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Gebe Alpar (@gebealpar) on

Numele cartierului Grigorescu este strâns legat de numele străzii Donáth, aceasta fiind denumirea inițială a cartierului. Mai mult decât orice, Donáth are o încărcătură istorică pregnantă, fiind una dintre cele mai cunoscute legende ale Clujului. Astfel, ciobanul Donáth își păstorea oile atunci când a surprins manevrele turcilor și a anunțat locuitorii orașului. În 1960, numele generalului Eremia-Teofil Grigorescu devine numele oficial al cartierului clujean, Grigorescu fiind unul dintre generalii Armatei Române în Primul Război Mondial, fiind numit și eroul de la Mărășești. Astăzi, Grigorescu e un cartier liniștit, care, dacă ești fan cluburi și petreceri, s-ar putea să nu îți fie neapărat pe plac. În schimb ești foarte aproape de Someș și Plaja Grigorescu, pădurea Hoia-Baciu etc.

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by clujlife – te scoate din casă (@clujlife) on

Cartierul Mărăști amintește de o victorie dulce-amară a românilor pe câmpul de luptă din localitatea omonimă din timpul Primului Război Mondial. Un nume cu o puternică rezonanță istorică, Mărăști amintește de cele trei succese ale românilor din 1917-1918, la Mărăști, Mărășești și Oituz, bătălia de la Mărăști fiind o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge armata germană. Cartierul Mărăști însumează clădiri importante ale orașului Cluj-Napoca, precum Biblioteca Centrală Octavian Goga, Consiliul Județean Cluj, Fabrica de Pensule etc. Totodată, cartierul e străbătut de câteva străzi care au o istorie cel puțin la fel de interesantă.

Azi Mărăștiul surprinde prin diversitatea de care dă dovadă, fiind un cartier în care găsești tot ce ai nevoie, de la supermarket-uri la cluburi și tot ce e între acestea. Dacă vrei un cartier în care să ai totul la îndemână, s-ar putea să îți placă aici. Totodată, dacă ești în căutare de un apartament modern, nou, Mărăștiul e fragmentat de multe ansambluri rezidențiale care sigur o să te atragă, cum ar fi The Nest, Nordum Residence și Albiei Residence.

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Diana T. (Didu) 📷🐈 (@diduxdidu) on

Când ajungi în Andrei Mureșanu, ești teleportat într-un alt Cluj; clădiri vechi, arhitectură inedită, iz istoric pregnant, așa aș descrie acest cartier. Astfel, un cartier care transpiră istorie prin fiecare por nici nu s-ar putea numi altfel: cartierul poartă numele poetului transilvănean Andrei Mureșanu. Totuși, numele cartierului a fost dat în semn de mulțumire pentru contribuția sa din cadrul Revoluției din 1848, numărându-se printre conducătorii săi în Delegația de la Blaj. De altfel, în toiul revoluției publică ceea ce a devenit imnul revoluționarilor români transilvăneni – Deșteaptă-te române – care a ajuns, după 1989, imnul de stat al României.

Dacă Mărăștiul avea parte de ansambluri rezidențiale cât mai moderne, Andrei Mureșanu dorește prin fiecare străduță să conserve vechiul și istoricul; cât mă plimb pe străzile de aici, am senzația că toți oamenii peste care dau sunt artiști, pentru că Mureșanu îmi pare cartierul ideal pentru un spirit artistic, creativ, neînțeles. Totuși, ai face bine să pui bani deoparte dacă visezi la un apartament sau o casă aici, fiind zona Clujului în care chiriile sunt cele mai scumpe.

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Andrada (@andradasabiescu) on

Dacă mergem spre nordulul orașului, ajungem în cartierul Iris. Dacă te-ai gândit că numele are legătură cu vreo floare, ei bine, nu e chiar așa. În același cartier există fabrica de porțelan Iris, ea fiind cea care a dat numele cartierului. Dacă nu vi se pare nimic deosebit la o fabrică de porțelan, poate ar trebui să știți că ea ființează în cartierul omonim încă din 1922. Despre porțelanurile Iris s-au scris mai multe cărți, majoritatea găsindu-se în arhiva Bibliotecii Centrale Octavian Goga, din Cluj-Napoca.

Cartierul Bună Ziua e cel care, atunci când îl zărești pe vreo hartă, te face instant să zâmbești. Considerat a fi o Pipera a Clujului, Bună Ziua a apărut în 1989, după Revoluție, iar momentul apariției sale e strâns legat de acest eveniment. Ziua era bună, căci comunismul se sfârșise. Situat în partea sudică a orașului, cartierul se dezvoltă pe zi ce trece din ce în ce mai mult, găzduind blocuri noi și ansambluri rezidențiale. Bună Ziua e cartierul care pare că nu doarme niciodată, dar, la fel ca Andrei Mureșanu, prețurile chiriilor nu se lasă mai prejos.

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by ♦️♥️ C A T A L I N ♥️♦️ (@catalinigroza) on

Gheorgheni e poate cel mai puțin schimbat cartier în multe aspecte: e în continuare cel mai înverzit cartier al Clujului și e și în ziua de azi unul dintre locurile care atrage din ce în ce mai mulți oameni spre a închiria sau cumpăra apartamente. Un colț de rai pentru iubitorii de natură, cu un lac numit în trecut lacul fără fund, Gheorgheni e o oază de relaxare în care, dacă-ți plac plimbările luuungi, natura și totuși apreciezi noutatea (căci Iulius Mall e aproape), Gheorgheni e locul perfect pentru tine.

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Lucian Nohai (@nohai_lucian) on

Despre cartierul Gruia poate știi că e unul dintre cele mai vechi din Cluj, el datând încă de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial. Ce trebuie să știi despre Gruia e că majoritatea oamenilor de aici locuiesc la casă, fiind relativ puține blocuri. Dacă mai adăugăm și faptul că acest cartier adăpostește fortificația Cetățuia, avem rețeta perfectă a unui loc în care te-ai putea acomoda cu ușurință, așa-i?

 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Sena (@sena_barbuli) on

Celelalte cartiere ale Clujului găzduiesc locuri la fel de încărcate de istorie, și totuși fragmentate de nou și inedit. Fie că vorbim de Bulgaria, Someșeni, Între Lacuri, Sopor, Borhanci, Becaș, Făget, Europa, Plopilor sau Dâmbul Rotund, credem că fiecare loc a scris, la un moment dat, o poveste aparte, fiecare loc are acea stradă încărcată de istorie sau acea cafenea în care mergi de ani de zile și nu te plictisești.

Clujul te plimbă, poate fără să vrei, prin zeci de dimensiuni. Cartierele orașului-comoară nu au o poveste. Cartierele Clujului sunt o poveste. Spun o poveste, prin fiecare stradă pe care o descoperi atfel de fiecare dată. Cartierele Clujului rămân, peste ani, aceleași, dar totuși altele; își schimbă oamenii, își modifică din clădiri, dar istoria și poveștile rămân acolo, trecând orice test al timpului. Ieri, cartierele Clujului scriau istorie. Astăzi, cartierele Clujului își citesc singure istoria, fie că o fac prin clădirile vechi, fie că o fac prin cafenele care nu ezită să apară, fie prin cluburile pe care, mai mult sau mai puțin voit, ajungi să-l frecventezi.

Care e cartierul tău preferat din Cluj (de ieri și de azi) și prin ce povești cutreieri?

Evenimente viitoare

Wed 05

Street FOOD Park Cluj-Napoca

3 July, 12:00 pm - 31 August, 10:00 pm
Wed 05

Produs de Cluj la VIVO!

30 July, 10:00 am - 9 August, 10:00 pm
Wed 05

TIFF 2020

31 July - 9 August

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This