Interviu cu echipa de ospătari de la Tortelli Pasta Bar

by | Jan 16, 2020 | Articole, Interviuri | #clujlife

Nu știm voi ce ați făcut și cum v-ați binedispus ieri la vederea unui nou strat de zăpadă, însă noi avem o rețetă destul de simplă în zile ca acestea: insert destination – Tortelli Pasta Bar. N-a fost, însă, o vizită obișnuită pentru că, pe lângă delicioasă farfurie de paste, am stat puțin de vorbă și cu echipa de pe sală, oamenii aceia care au mereu pregătit pentru voi un zâmbet, o recomandare, o vorbă bună. Sunt 6 ospătari, ce lucrează în ture câte 3, toți tineri și frumoși, cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani. Dar vă povestim mai multe despre fiecare în parte în rândurile de mai jos, precum și detalii despre cum trec zilele lor în simpaticul local din Piața Muzeului și de ce jobul lor e cel mai fain de care am auzit în multă vreme.

Eleonora și Teodora au 26 de ani și sunt de 4 luni în echipa Tortelli. Au o experiență de 10 ani în domeniu și dacă vă întrebați cum de au cele două atât de multe în comun, explicația e simplă: surori gemene. În trecut au lucrat în două localuri clujene vecine, dar nu împreună pentru că, zic ele, nu se înțeleg chiar excelent la locul de muncă. Acesta este și motivul pentru care lucrează pe ture diferite.

Am plecat de la fostul job pentru că era puțin prea mult pentru mine în perioada respectivă. Am căutat un loc mai friendly, mai chill, în care să mă simt mai mult ca într-o familie, nu ca într-o firmă. Mi-a plăcut foarte mult aici și după două săptămâni am început să o bat pe Eli la cap să vină și ea. Nu am făcut asta pentru că suntem nedespărțite, ci pentru că mi-am dorit ca și ea să vină la muncă cu drag, să aibă parte de un mediu fain. Ce m-a atras foarte mult la Tortelli e timpul pe care îl câștig. Orarul aici e foarte scurt și asta a contat în principal pentru mine.

Ziua de lucru începe la ora 10.30, deci dimineața au timp de sală, plimbat câinele sau pur și simplu extra-somn. Au un program de 12 ore, așa că seara pe la 10 au ”tăiat ușa”, pot ieși și în oraș dacă vor. În intervalul 15:30-16, după cum deja probabil știți, nu se servește mâncare, aceea este ora de pauză pentru bucătari. Nu întotdeauna au și ospătarii această pauză, pentru că pot exista oaspeți la ușă și se ocupă de ei, le oferă ceva de băut până când se deschide bucătăria. Cu toate acestea, ne-au spus că nu simt că lucrează continuu și fără respiro. Chiar și când e foarte aglomerat, nu fac munca sub stres și presiune. Secretul? Lucrează împreună. Și nu în sensul figurativ al expresiei, ci chiar la o singură masă pot ajunge toți de pe o tură, unul ia comanda, altul aduce farfuria, altul vine cu piperul și parmezanul. Nu au fiecare masa lor, ci lucrurile se întâmplă în funcție de cum sunt liberi. Niciodată nu va aștepta un client mâncarea, în timp ce pastele stau gata făcute pe blatul de la bucătărie. În momentul în care farfuria e gata, o iau. Așa se explică că atunci când o pun pe masă, încă ies aburi din ea. Felul acesta de lucru vine cu multiple beneficii, atât pentru ei, cât și pentru oaspeți.

Credem că, astfel, lumea ajunge să ne cunoască pe toți, să nu aibă experiență doar cu unul dintre noi. Ce-i drept, sunt și oamenii care sunt obișnuiți să fie serviți de un singur ospătar, iar la prima vizită sunt ușor confuzi, derutați că vine mai multă lume la masa lor. Dar cum prima vizită la noi e mereu urmată de altele, se obișnuiesc cu acest stil. În alte locuri, un ospătar are 10-12 mese, dar noi, cum lucrăm împreună, nu prea ne dăm seama câte mese avem, sau care e volumul și știm că suntem în permanență ajutați. O medie ar fi de 6 mese probabil. Acest lucru se simte altfel și din postura de oaspete, pentru că nu-i fugărim sau fușărim, we take our time, stăm la povești cu ei, le spunem o glumă, nu ne aleargă nimeni nicăieri.

Și mulți clienți îi laudă ca echipă, îi întreabă cum de sunt așa veseli. Cel puțin asta ne-a spus Tudor, pentru care mi-am stors creierii zile în șir încercând să îmi amintesc de unde îl cunosc, iar eu îl cred pe cuvânt. Cu ocazia asta am aflat în sfârșit că a lucrat la Off the Wall și misterul a fost, astfel, rezolvat. După ce localul respectiv s-a închis, a mai lucrat un an la Nomad, dar spune că din toate cele trei restaurante, aici se simte cel mai bine și mai relaxat.

La Tortelli am vrut să ajung încă de prima dată când am fost în vizită în calitate de client și m-a întrebat sora actualului meu coleg, Mihai, care lucra și ea aici la vremea aceea, dacă vreau și parmezan. M-am îndrăgostit. Mi-a plăcut mult locul și vibe-ul lui, măsuțele de afară, galbenul acesta de pe pereți, am simțit cumva o conexiune instantă cu locul și am știut că aici vreau să fiu. Un an jumătate mai târziu am ajuns în echipă și cred că e exemplul clar în ceea ce mă privește că visele se împlinesc. Mă simt mai bine într-un local mai mic, mai prietenos, nu mai caut restaurante mari.

Oameni vin, mănâncă și pleacă, așa s-a format cultura clientului Tortelli. După cum ați observat și voi, lumea nu prea vine ca să se întindă la povești în acest loc. Mihai, care se află sub acoperișul acesta cam de 5 ani, fiind prezent și în locația dinainte de Tortelli, ne-a spus că ei, din postura de ospătari, nu încurajează o ședere foarte lungă. Tocmai acesta este motivul pentru care vă întâmpină întotdeauna cu întrebarea ”Ați mai fost la noi?”. Ca în cazul în care nu ați mai fost, să vă explice fain-frumos că la Tortelli se mănâncă paste de casă într-o atmosferă prietenoasă, se bea un pahar de vin și se face loc următorului iubitor de paste. Pentru a optimiza mersul lucrurilor, seara servesc doar băuturi acompaniate de paste, lucru pe care vi-l comunică de la intrare.

Ne ajută mult faptul că avem o clientelă foarte bine formată. Clienții știu deja mersul lucrurilor, iar nouă ne sunt foarte cunoscuți, de cum intră știm și ce își doresc cel mai probabil să comande. Uneori confirmăm comanda din priviri. Suntem foarte prezenți ca ospătari, nu doar fizic, și credem că asta face diferența. Omul rămâne cu emoția respectivă, cu ceea ce îi transmiți. Mulți revin pentru că se simt ca acasă, tocmai pentru că interacționează cu oameni, nu cu roboți care doar iau comenzi. Nu suntem marionete care dăm din cap, facem sugestii, recomandări, omul simte implicarea noastră. Experiența clientului contează mult, noi rar folosim carnețel pentru comenzi, tocmai pentru a menține contactul vizual. Clienții sunt oameni cu un caracter aparte, pe care nu îi găsești în toate localurile. Consumatorul de paste este, în general, altfel, oameni drăguți, generoși, care nu se cred mai presus decât tine sau te fac să te simți aiurea în vreun fel. Mai sunt și astfel de oameni, dar ne placem să-i vedem cum pleacă cum zâmbetul pe buze, schimbați de energia acestui loc.

Și dacă tot veni vorba de recomandări, să știți că acestea nu sunt făcute niciodată în funcție de preferințele lor personale, ci în funcție de omul din fața lor, din nou. Îi întreabă ce ingrediente le plac, dacă vor sos alb sau roșu, dacă ar vrea ceva la cuptor, și în funcție de toate acestea recomandă ceva. Apropo, dacă chiar vreți, printre preferatele lor se numără pansotti caccio e peppe, carbonara, tagliatele aglio olio e pepperoncino și gnocchi al pomodoro, cu o salată de rucola și roșii cherry. Trebuie să dezvăluim, această ultimă opțiune este a lui Mihai, iar recomandarea de salată lângă am primit-o și noi cândva prin vară. De atunci, e literă de lege, așa a rămas. Vă recomandăm și vouă să încercați, dă un gust extra fresh mâncării. În final, ajungem și la Alexa, mezina echipei, care s-a alăturat echipei în urmă cu 3 luni în urma unui interviu de angajare.

Îmi place atmosfera generală de aici. Oamenii nu te lasă să fii trist, să ai o stare de spirit nașpa, tot timpul ești înțeles din anumite puncte de vedere și toate problemuțele, nu neapărat doar cele legate de locul de muncă, ci generale, tind să fie reparate ca într-o familie. Eu m-am mutat în Cluj de curând, iar în momentul în care nu ești la tine în oraș, nu cunoști pe nimeni și încă încerci să te integrezi și să-ți faci prieteni, e foarte fain să găsești asta la locul de muncă, pentru că 70% din timp acolo îl petreci. Nu suntem doar colegi, ci prieteni, chiar și în timpul nostru liber. Tortelli e genul acela de loc în care pare că vii să te întâlnești cu prietenii, ca să faceți ceva împreună.

Sunt o echipă foarte faină, unită, binedispusă, iar lucrul acesta nu-l știm de ieri, de azi, ci l-am remarcat și noi din experiențele ca clienți. Desigur că, o echipă ca aceasta nu ar putea fi închegată decât de niște oameni pe măsură, iar responsabili sunt, bineînțeles, Lorand și Mirela, pe aceasta din urmă chiar reușind s-o atragem ieri în discuția noastră.

Sunt oameni extraordinari, într-adevăr. Când unul e într-o pasă mai proastă sau e obosit, sar unul în ajutorul altuia, fac schimb de ture. Nu se bârfesc unul pe altul, asta îmi place foarte mult. Un lucru foarte important în echipă este că discutăm liber, atât ei cu noi, cât și noi cu ei. Le oferim posibilitatea să vină să vorbească cu noi legat de orice îi deranjează, orice idei le vine, iar la rândul nostru, noi ne spunem of-ul dacă simțim că ceva nu merge. Ideea este că trebuie să fie win-win, de ambele părți, să menții balanța. Nu lăsăm să se strângă probleme care să-i afecteze, frustreze, iar mai apoi să explodeze. Avem ședințe săptămânale, unde fiecare spune ce are pe suflet, dar și training-uri prin care dezvoltăm anumite abilități. Am făcut și teambuilding, ocazie cu care s-a produs și această ”lipire” între ei.

Știm, să lucrezi la Tortelli sună tot mai mult ca un dream-job, mai ales având în vedere cât de bine ați mânca. Așa că, era evident să-i întreb pe cei prezenți cum m-ar integra în echipă dacă le-aș fi colegă de mâine și ce sfat mi-ar oferi. După un răspuns rapid prin care mă înștiințau râzând că nu e nevoie de oameni momentan, s-au dat pe brazdă. În primul rând, te-ar întreba multe despre tine, ți-ar da o șansă să te deschizi spre ei, să simți că nu ești într-un loc în care ești judecat. Te-ar lăsa să te descrie, să li te prezinți, să fii tu însuți.

Când am venit eu, mi s-a părut că toată lumea e suspicios de drăguță. Mă întrebau de vreo 2-3 ori pe zi dacă sunt ok, cum mă simt, dacă am mâncat. Mi se părea ireal. Iar dacă e să oferim un sfat, am spune că, într-un astfel de mediu, comunicarea e totul: să spui de ce ai nevoie, când ai nevoie, oricât de stupid ți s-ar părea ție că sună. Dacă comunicăm eficient, suntem rapizi, organizați. Dimineața, de obicei, fiecare spune pe ce loc se situează pe o scară de la 1 la 10, și așa știm care sunt cei ”pe minus”, care au nevoie de o mână în plus de ajutor. Ne organizăm astfel încât să o ducem toți trei la capăt. Nu punem presiune unul pe altul și ne oferim spațiu ca să fim oameni.

Tortelli îți oferă un mediu de lucru în care tu poți fi tu, într-o atmosferă cozy, familiară, prietenoasă, cu condiția să rămân un om respectuos, corect și profesionist. Nu toată lumea are un stil care se potrivește cu cultura lor organizațională, iar acest lucru nu e neapărat bun sau rău, ci just a fact. Trebuie să știți foarte bine de la început dacă vă puteți integra într-un loc ca acesta sau preferați atitudini mai formale și glume mai puține.

Vouă câte zile v-a înseninat echipa de ospătari de la Tortelli?

Evenimente viitoare

Tue 07

POOL (no water): Performance.Theatre.Film

10 June, 12:00 pm - 10 July, 12:00 pm
Tue 07

Street FOOD Park Cluj-Napoca

3 July, 12:00 pm - 2 August, 10:00 pm
Tue 07

Movie Nights

3 July, 9:30 pm - 11 September, 11:30 pm

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This