De vorbă cu antrenorul și sportivul Vasile Boboș despre atletismul clujean

by | Mar 5, 2021 | Articole, Interviuri | #clujlife, Sport

Clujul este un oraș răsfățat din punct de vedere sportiv. Găsim aici numeroase baze sportive – atât pentru profesioniști, cât și pentru amatori și, în general, oricine dorește să facă mișcare, are de unde alege. Pentru a vă prezenta situația atletismului din Cluj așa cum se vede ea pentru ambele categorii, am luat legătura cu Vasile Boboș, antrenor care pregătește de mai mulți ani atleți și care încă practică acest sport când are ocazia. Am discutat cu acesta despre bazele sportive din oraș, ce avantaje și dezavantaje are Clujul față de alte locuri pentru sportivii profesioniști și ce competiții importante se desfășoară în orașul nostru. Vasile ne-a mai prezentat și perspectiva lui asupra viitorului atletismului local și ce s-ar putea îmbunătăți pentru ca acest sport să se dezvolte pe toate planurile.

Vasile Boboș are 35 de ani și a început să practice atletismul la Cluj-Napoca încă din școala primară, sport pe care a ajuns să-l practice ca profesionist vreme de 22 de ani. A concurat la probele de 60 de metri, 100 metri, 200 de metri, 400 de metri sau ștafetă. În prezent este antrenor la secția de atletism a Clubului Sportiv Universitatea Cluj de aproximativ 7 ani.

În teorie, eu sunt antrenor, dar mai particip la diverse concursuri în calitate de sportiv. Recent am fost la Campionatul Național de Masters de la București. Antrenez, dar și concurez. Pentru că îmi place, pentru că sunt pasionat de atletism și pentru că am zis că o să fac mișcare până mă țin picioarele. De asemenea, pot să îmi ajut sportivii la antrenamente. Contează foarte mult să aibă un partener de antrenament. Îi motivez pe elevii mei prin faptul că, dacă eu pot să fac anumite lucruri, și ei pot. Și îi ajut în special pentru că eu am viteză mai mare ca majoritatea și îi trag după mine. Este o calitate nativă, dar și antrenată. Contează foarte mult nativul.


Vasile Boboș, în centrul imaginii, la o competiție din anul 2016

Vasile Boboș are cuvinte de laudă despre infrastructura pentru sport a Clujului, însă sportivii profesioniști se confruntă cu alte probleme în acest oraș. Din punct de vedere sportiv, Clujul e cam cel mai bun oraș din țară în care să faci sport în acest moment. Ai cam toată infrastructura necesară, dacă e să ne referim la bazele sportive pentru atletism, pentru că și pista, și stadionul Cluj Arena sunt locuri unde se desfășoară antrenamente. Problema este că, în general, cam la toate cluburile finanțarea este foarte slabă și sportivii pleacă, motivați de veniturile superioare pe care le pot obține dincolo.

Din păcate, sportivii nu prea vin la Cluj datorită bazelor existente aici. Toată lumea merge la bani, nu trăiește nimeni doar cu aer. În alte orașe, bazele sunt mai proaste, dar sportul este mai bine plătit. Nu cred că au altă legislație, doar că banii sunt altfel gestionați. Dacă ai o siguranță financiară minimă, adică știi că poți să trăiești de pe o zi pe alta, măcar vii la antrenamente, te antrenezi, și poți face și performanță. Ulterior, vin alți bani, pentru că poți să mergi la un alt club sau îți dă clubul respectiv mai mult. La început, dacă nu îți oferă nimeni nimic și tu nu ai posibilități, e cam greu să fii motivat. Eu antrenez, de exemplu, sportivi care lucrează. Ce motivație i-aș putea oferi unui astfel de sportiv, în afară de una financiară? Vine când poate și atunci e un fel de semi-profesionist.

Despre parcurile publice sportive, cum ar fi Baza Sportivă Gheorgheni, Vasile spune că nu sunt de ajutor pentru atletismul profesionist. Deoarece sunt puse la dispoziția maselor, sunt foarte aglomerate de oameni care ies să facă mișcare și nu poți alerga acolo dacă ești sportiv de performanță. De asemenea, nici când vine vorba de suprafața de alergare nu se compară cu aceea de pe Cluj Arena, cea pe care sunt obișnuiți să se antreneze profesioniștii.

O altă problemă cu care se confruntă atleții ține de promovarea precară a acestui sport, lucru care împiedică în cea mai mare măsură dezvoltarea acestuia. Boboș ne-a explicat cum consideră el că este adus (sau nu este adus cât ar trebui) în atenția oamenilor sportul drag lui și dă exemple de întreceri majore care nu au primit atenția cuvenită.

Atletismul este foarte slab promovat, însă aici ține și de Direcția Județeană de Sport, de Asociația de Atletism. Așa cum prin competițiile de cross promovezi alergarea, mișcarea, s-ar putea organiza concursuri de viteză și pentru toată lumea, nu doar de performanță. Există o lacună de colaborare între presă și Asociația de Atletism. Acum doi ani, de exemplu, a fost Balcaniada de Juniori aici la Cluj și nu s-a promovat absolut deloc. Era un eveniment mediu spre bun. Nu există interes din partea Federației Române de Atletism. Când vine vorba de un concurs internațional sau de mare anvergură, nu sunt doar autoritățile locale implicate, ci și Federațiile, care practic organizează și gestionează tot. Sportivii tineri sunt demotivați să practice atletismul din cauza acestor situații.

vasile bobos csu cluj
Foto: u-cluj.ro

Vasile a venit cu idei și exemple despre cum poate fi promovat mai mult atletismul în rândul oamenilor de rând. În acest sens, a făcut referire la o metodă folosită în Europa Occidentală, dar a vorbit și despre felul în care se poate apela la ambiția oamenilor pentru a-i atrage către acest sport. În primă fază, acesta ne-a povestit că la Campionatul European pe echipe se vrea organizarea concursului de aruncarea greutății chiar lângă stadion, ca să fie văzut de toată lumea, ca să atragă. Mai apoi, ne-a dat exemplul orașului Berlin.

Se pot face tot felul de competiții în centrul orașului. De exemplu, Primăria poate să organizeze împreună cu Direcția Județeană de Sport și cu Asociația de Atletism curse de 150, 200 de metri pe o pistă improvizată, pe care poți după aceea ruga și oamenii să se înscrie, să se întreacă, să vadă cât timp scot și tot felul de jocuri de acest gen. Poate au visat în copilărie să vadă cât scot pe suta de metri și se ambiționează să încerce când îi văd pe alții. Ca și la maraton sau alte concursuri, unde plătești o taxă și alergi. Avem și modelul Berlinului, unde s-a întâmplat acest lucru acum doi ani, înainte de pandemie – curse de 100 de metri cu sportivi de elită mondială, pe un podium cu tartan.

Sportivii profesioniști renunță la cariera în atletism și se îndreaptă spre meserii plătite cam la 24-25 de ani, în cel mai bun caz. După ce termină categoria de sub 23 de ani, dacă nu sunt foarte buni și nu îi ajută nimeni, majoritatea deja se îndreaptă spre alte munci, alte joburi. În Cluj există baze de antrenament bune, dar beneficiile lor sunt mai puține, așa că și sportivii sunt mai puțini. La fel, antrenori sunt, dar sportivii nu mai vor să facă performanță sau nu sunt sprijiniți. Vitaminizarea, mâncarea și un program bine construit sunt importante pentru un profesionist, însă în ceea ce privește primele două aspecte, suportul din partea cluburilor lasă de dorit. Un sportiv se simte motivat să-și continue ascensiunea către performanță atunci când este sprijinit.

Vitaminizarea și hrana unui sportiv este asigurată într-o proporție foarte mică, nici măcar un sfert. Eu antrenez sportivi care își plătesc singuri tot ce au nevoie, din banii lor. Vor să facă performanță cu speranța că după aceea o să facă mai mulți bani ca să se poată antrena mai bine. Performanța îți dă motivație și vine odată cu banii. În plus, ai altă motivație când vezi că ești ajutat. În ceea ce privește programul, e vorba de unu-două antrenamente pe zi, odihnă de la ora 23. Alimentație se recomandă a fi cât mai săracă în grăsimi, dar depinde de fiecare. În general, trebuie să fie cât mai sănătoasă, fără prăjeli. Sportul de performanță ține, în mare măsură, de nutriție. Nu trebuie să fii neapărat foarte strict, dar să ai o oarecare măsură.

vasile bobos robert parge
Boboș (dreapta) alături de atletul Robert Parge

Câțiva dintre sportivii pe care i-a antrenat el au reușit să facă un pas în față în cariera lor, însă unii s-au lovit de anumite piedici birocratice. Antrenorul clujean ne-a spus că atleții de top sunt nevoiți să facă pasul spre capitală, în loc să-și reprezinte mai departe orașul natal.

Știu trei sportivi care au plecat în alte orașe din țară. În străinătate nu prea poți să pleci pentru că nu te lasă legislația în vigoare. La atletism e mai ciudat decât la sporturile de echipă, nu prea te poți transfera la cluburi în afară dacă legea din țara respectivă nu permite. Eu am încercat să duc în Finlanda doi sportivi dar, din păcate, nu am reușit din cauza legislației de acolo. Ca să te poți înscrie la un club și să concurezi pentru acea echipă, trebuie să stai doi ani în Finlanda și să ai rezidență acolo în acest timp, indiferent de ce faci. Am antrenat recordman național și s-a dus la București. Cei mai buni atleți ai Clujului sunt legitimați la Steaua și la CSM București.

Perspectiva atletismului în Cluj nu este prea bună în opinia lui Vasile și el face referire din nou la bugetul alocat acestui sport.

Dacă nu se găsește finanțare pentru atletism și pentru cluburile de atletism și gestionarea banilor, lucrurile vor fi la fel va fi ca și până acum sau poate chiar mai rău. Pentru că, dacă un sportiv nu are motivație să continue aici, indiferent cât e de bun, vine un club din București sau din altă parte a țării, îi oferă 500-700 lei în plus, și el va pleca acolo. E de așteptat. Lucrurile pot fi schimbate de factorii de decizie, dar doar dacă aceștia își îndreaptă mai mult atenția spre atletism. E vorba despre autoritățile locale și directorii cluburilor sportive. Mai mult decât atât, cluburile din București au bugete mai mari de la primării, poate pentru că sunt mai interesați de sport acolo. Cel mai bun sportiv al Clujului este legitimat în București. Asta explică multe chestii.

În Cluj-Napoca au loc anual competiții de atletism cu un impact important și în afara țării. Faptul că organizarea lor și condițiile oferite au fost la nivel înalt de fiecare dată, au transformat orașul într-un punct de reper ca locație pentru desfășurarea competițiilor majore în viitor.

Sunt undeva la 2-3 concursuri destul de mari în fiecare an la Cluj. De exemplu, anul trecut a fost Campionatul Internațional al României de Seniori, Campionatul Național de Seniori și Campionatul Balcanic de Seniori. În 2021 am înțeles că va fi Campionatul Internațional al României și Cupa Europei pe echipe, ambele organizate la Cluj. La Campionatul European pe echipe sunt trei divizii: SuperLiga, Liga 1 și Liga a 2-a. Noi suntem în Liga 1, SuperLiga cuprinde cei mai puternici sportivi, din țările competitive: Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Polonia, Ucraina. Feedback-ul participanților la competițiile din Cluj a fost mereu pozitiv. Dacă totul va fi ok la concursul din vară, Campionatul European pe echipe, în 2023 s-ar putea organiza la Cluj Campionatul European de U19 ani.

După ce am aflat care sunt particularitățile acestui sport printre profesioniști, am vrut să aflăm ce impact au în Cluj competiții organizate și pentru mase. Un exemplu în acest sens este maratonul Wizz Air, unul dintre evenimentele de atletism de amploare, organizate pentru publicul general. Despre efectele acestuia în orașul nostru, Boboș a precizat că atrăgea foarte multă lume, din mai multe părți ale țării, nu doar din Cluj. Era un eveniment care promova destul de bine mișcarea. Spre finalui discuției, Vasile Boboș a făcut referire la ce se poate îmbunătăți pentru un viitor mai bun al atletismului în Cluj și spune că acest sport nu este pentru oricine.

Din punct de vedere al infrastructurii, totul este ok. Avem pistă, avem sală de forță, cam tot ce ne trebuie pentru a face performanță, mai puțin sportivi. Atletismul este greu, pentru că impune foarte multă muncă, mai ales dacă vrei să faci asta la nivel înalt. Și aici se desparte mișcarea de plăcere, de cea de performanță. Aici tu te lupți singur cu cronometrul și trebuie să te antrenezi pentru câteva sutimi foarte mult. Și antrenamentele nu sunt chiar ușoare, nu toată lumea e făcută pentru asta.

Discuția cu Vasile a ajuns la final, iar noi ne-am bucurat să aflăm atât de multe despre atletism, unul dintre sporturile de tradiție ale Clujului, ce este reprezentant în continuare de sportivi care fac performanță și aduc medalii acasă. Într-o perioadă în care petrecem mult în timp înăuntru și nu mai avem aceeași activitate fizică ca înaintea pandemiei, poate fi util să ne amintim că mișcarea înseamnă sănătate și să ne lăsăm inspirați de povești și sfaturi ale oamenilor din sport. O minte îndreptată și către lucruri care ne provoacă corpul să-și testeze limitele poate da naștere unor idei frumoase și poate scoate la suprafață creativitatea din noi.

Foto cover: Sports Festival / Dan Tăuțan

Evenimente viitoare

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This