Industria literară clujeană în vremuri de pandemie – de vorbă cu Bookstory și Cărturești

by | Apr 22, 2021 | Articole, Carte

De fiecare dată când văd pe Internet un sondaj despre cât citesc (sau nu) românii, sunt izbită de un gust amar. Pe de-o parte, pentru că cifrele nu sunt chiar mulțumitoare și, pe de altă parte, pentru că sunt sigură-sigură că realitatea nu e chiar așa. Am crede că industria de carte s-a schimbat acum mai mult ca niciodată – am străbătut cea mai lungă perioadă de izolare la domiciliu din istorie, așa că am citit mai mult și am cumpărat mai multe cărți. Sau ne-am reînnoit abonamentul la platformele de streaming mai degrabă?

Unii și-au descoperit pasiunea pentru citit în pandemie, iar alții și-au menținut-o vie. Cititorii pe care îi cunosc nu și-au schimbat neapărat obiceiurile de lectură, dar vorbind cu ei mi-am dat seama că nu știu cum este situația și pentru cealaltă parte a baricadei: librării și librari. Așa că am vorbit cu Emma Moldovan, de la librăria independentă Bookstory și Denisia Susanu, de la Cărturești Cluj și le-am rugat să ne povestească cum stă treaba cu cititorii din Cluj: ce cumpărăm, cât cumpărăm, dacă mai cumpărăm.

Acum 8 ani, Ana-Maria, Vasile și Emma, toți librarii de acum, au pus bazele Bookstory – au lucrat cu toții în librării înainte și au prins microbul cărților. Și-au dat seama că unele lucruri pot fi făcute mai bine și așa a luat naștere, în centrul Clujului, una dintre cele mai îndrăgite librării independente. Conjunctura lor a fost favorabilă pentru deschiderea librăriei – au rămas fără job, așa că au pus economii peste economii și au riscat, lansându-se pe o piață incertă în România.

Emma și colegii ei s-au simțit acasă în Bookstory din primul moment în care au văzut spațiul, când au și decis să îl închirieze. Și-au asumat riscul să deschidă o librărie fix în centrul Clujului, unde mai găsești cel puțin cinci pe lângă. Pentru Emma, cum se simt cititorii în librărie contează mai mult decât orice. Iar odată cu pandemia și închiderea bookshop-ului, sentimentul a părut că se năruie.

Pentru noi e foarte important cum se simt oamenii în librărie, în spațiul în care noi ne-am simțit acasă din prima. Iar când vezi că oamenii regăsesc un spațiu la fel de liniștit și plăcut cum o faci tu ca antreprenor, nu ai cum să nu te bucuri. Pentru noi înseamnă enorm când vin părinți cu cei mici la librărie, pentru că simt că au parte de câteva minute de liniște. Ne-am gândit să ne extindem de mai multe ori, dar e greu – ne era greu și înainte de pandemie, acum nu se pune problema. Suntem pe strategii de supraviețuire și reinventare și de „ce altceva putem să facem mai bine”.

Evenimentele pe care le găzduiam s-au mutat în online, așa că ne-am adaptat și noi – acum colaborăm cu o psiholoagă dragă nouă în sesiunile de Q&A live pe care le face, iar noi venim cu recomandări de cărți din zona de wellbeing. Sunt atât de multe lucruri care ne tulbură în perioada asta, încât sesiunile astea ne ajută foarte mult. O contribuție la fel de valoroasă o au și cărțile pe care le împărtășim în completarea sesiunilor.

Perioada cea mai dificilă a fost anul trecut, în perioada în care librăria Bookstory a fost închisă – refugiul iubitorilor de carte și-a pus lacătul pentru câteva luni, iar asta nu a fost trist doar pentru cititorii fideli, ci și pentru fondatori.

Încă străbatem o perioadă grea. Anul trecut am avut o speranță că acum va fi mai bine, dar nu e. În cele două luni de lockdown ne-am orientat către online, nu aveam site înainte și acum a trebuit să ne adaptăm. Pandemia ne-a forțat să facem lucrurile pe care le amânam înainte, dar care sunt totuși necesare.

Trendurile în materie de ce citim se schimbă constant – copleșiți de noutățile care apar, și de reducerile covârșitoare din unele magazine online, cumpărăm mult, en-gros. Dar citim puțin. M-am lăsat și eu furată – și nu o singură dată – de deliciul unui „reduceri de 90%” la cărți, dar am înțeles că nu e bine. Și că nici măcar nu economisesc, ci cheltuiesc chiar mai mult pe cărți pe care nici măcar nu mi le doresc cu adevărat.

S-au văzut și se văd continuu schimbări în ce și cât cumpără oamenii – din păcate, când vorbim despre cât cumpără cititorii, lucrurile nu sunt îmbucurătoare. E o competiție uriașă în retailul de carte online și nu toți vânzătorii digitali respectă bunele-practici pe care ar trebui să le respecte, referitoare la discounturi, de exemplu – în afară sunt lucrurile reglementate mult mai serios, nu vei găsi niciodată o noutate literară redusă, în prima săptămâna de la apariție, la 80% – 90% reducere. Suntem furați de aspectul ăsta al reducerilor – acumulăm foarte multă cantitate, dar nu și cantitate. În loc de 7 cărți cumpărate la reducere, dacă am cumpără exclusiv cărțile pe care le vrem cu adevărat (și nu pentru că sunt foarte reduse), am ieși mai câștigați. E foarte important acest lanț trofic – trebuie să existăm cu toții, și cei mici, cei medii și cei mai mari de pe piață.

Când le-am spus prietenilor mei că nu mai cumpăr cărți online, ci doar din librăriile fizice, mi-au spus “Hmm, păi sunt scumpe rău. Și nu au nici reduceri.” Am dat din cap și i-am aprobat, pentru că nu înțelegeam nici eu prea bine atunci de ce librăriile fizice nu au reducerile acelea colosale din online, iar Emma mi-a explicat care e, de fapt, matematica prețurilor din librării.

În librăriile fizice nu sunt și nu vor fi reduceri la fel de mari ca în online, mai ales ca pe site-urile de tip agregator, pentru că vorbim de cu totul alte costuri – mai ales dacă ești și în centrul orașului. Vorbim de niște costuri colosale pentru chirie, de care librăriile online nu au nevoie, fiindu-le suficient un depozit în afara orașului (cu o chirie mult mai mică). În plus, mecanica editura-librărie e astfel: cu cât sunt mai mulți intermediari între editură și cititor, cu atât banii pe care editura îi primește sunt mai puțini. Noi avem promoții lunare și bilunare și încercăm să menținem diversitatea: adăugam la reduceri titluri de la edituri diferite în fiecare lună.

Bookshop independent, pandemie, țară cu puțini cititori (în teorie). Nu pare combinația strălucită, așa că am întrebat-o pe Emma dacă nu e dificil să facă față acestei presiuni. Pentru că oricât ai încerca, uneori e dificil să vinzi protecție solară oamenilor care nici nu cred în existența afecțiunilor de piele. Cam așa e și cu industria literară.

Noi suntem țara în care multe lucruri nu merg foarte bine. Chiar dacă nu suntem un sector fericit financiar, tot se găsesc oameni care încearcă să facă bine. Nu putem toți să fim cititori, pentru că suntem diferiți și avem nevoi diferite – așa sunt și business-urile. În toate generațiile s-a spus că „tinerii nu mai citesc”, iar asta e cumva valabil și azi – e acea vârstă unde încerci puțin din toate, pentru că orice e nou. Apare și lectura printre aceste descoperiri de care ne îndrăgostim, s-ar putea să rămână o pasiune de cursă lungă sau nu. Tinerii sunt foarte adaptați la tot ce e nou – citesc pe smartphone, pe tabletă, ascultă audiobook-uri, pentru că sunt influențați de valorile din online. Sunt cărți agresiv promovate în online pe care tinerii le citesc, chiar dacă nu sunt de cea mai bună calitate literară, pentru că sunt citite de influencerii lor preferați.

Eu am remarcat schimbări în obiceiurile mele literare din pandemie – m-am îndreptat mult spre zona de non-ficțiune, ca să înțeleg cum funcționează lucrurile mai în profunzime și să ies om din nebunia asta, dar am simțit nevoia și de beletristică senină – ca să evadez. Am întrebat-o pe Emma dacă și ceilalți cititori și-au modificat cumva gusturile în pandemie și am aflat că ne îndreptăm rapid în direcția non-ficțiune ca să conștientizăm realitatea și alegem uneori beletristică pentru a evada din ea. Și, ironic sau nu, avem nevoie de ambele ca să fim bine cu noi și cu lumea.

Lumea și-a schimbat preferințele de lectură – oamenii vor din ce în ce mai mult să înțeleagă cum funcționează lumile lor: atât cea interioară, cât și cea exterioară. Vrem să înțelegem cum funcționează creierul și emoțiile și cum putem gestiona situațiile critice. Au crescut mult vânzările pentru cărțile de non-ficțiune și pentru cele de înțelegerea interiorității.

Beletristica rămâne în continuare în top, avem cititorii fideli care vin lunar pentru ultimele noutăți editoriale și pleacă cu traista plină. Cărțile pentru copii sunt și ele din ce în ce mai căutate, pentru că părinții și bunicii vor materiale care să-i ajute în dezvoltare, mai ales în lipsa socializării cu prietenii. Se prefigurează că o anumită categorie va lua cu asalt piața în curând – bricolaj și tot ce înseamnă do it yourself, arts & crafts, chiar dacă e nișat.

Când merg la librărie, mereu iau cu mine o traistă de pânză (că e mai încăpătoare decât orice geantă pe care o am) și o tonă de timp liber, știind că o să mă întind la povești cu librarul. Și realizând asta, mi-am dat seama că mă încadrez într-un anumit tipar de cititor, despre care îmi povestea și Emma la un moment dat în discuția noastră: cel care merge la librărie nu doar pentru cărți, ci pentru experiență.

Interesele cititorilor noștri sunt, au fost și cu siguranță vor rămâne diverse – întâlnim tineri și părinți foarte interesați de o educație bună, de o auto-educație bună, iar asta nu poate decât să ne bucure. Avem cititori de cursă lungă, care vin constant și pleacă cu geanta plină de cărți de fiecare dată, cititori care sunt cu adevărat devoratori de carte. Ne întâlnim des și cu cititorii care au nevoie de sfatul și recomandarea librarului, iar el e mereu deschis la discuții.

Mie meseria de librar îmi pare o artă – ești ca un păzitor al cărților și ți se încredințează tot ce ascund ele. Așa că am fost curioasă să aflu care e partea preferată a Emmei din meseria de librar în Cluj.

Cel mai frumos lucru la a fi librar e legătura cu oamenii, dar și faptul că ești întocmai conexiunea dintre o carte și viitorul ei cititor. Când librăria a fost închisă, conexiunea s-a rupt. Librăria era tristă – mergeam să pregătim comenzile și eram noi cu librăria goală, iar spiritul ei era absent. De abia când luminile sunt aprinse și intră oamenii și e forfotă de pagini – atunci e librăria la potențialul ei maxim. Punem foarte mare preț pe recomandări de calitate din partea noastră, partea de asistență e un serviciu pe care îl facem cu cea mai mare plăcere. Nu mergi într-o librărie doar ca să cumperi o carte, ci și pentru experiența în sine. Poți să fii librar și dacă nu îți place să citești, dar e mai greu – și nu ești librar, ești vânzător de cărți dacă e așa.

Și cum există o parte mai puțin luminoasă în toate lucrurile, am fost curioasă de provocările de care se izbește un bookshop din Cluj în vremuri incerte – și din cauza pandemiei, dar și din cauza cititorilor care par, cel puțin pe hârtie, din ce în ce mai puțini la număr.

Una dintre provocările de care ne lovim e competiția foarte strânsă – ești o librărie independentă care trebuie să se descurce în fața altora mult mai extinse și cunoscute. E o provocare să vezi cum te diferențiezi și ce aduci în plus. Primii ani sunt dificili, mai ales dacă ești o librărie micuță în centrul unui oraș uriaș, în care sunt încă 5 librării.

Și pentru că era chiar culmea să nu o fi întrebat pe Emma de cărțile ei preferate, am rugat-o să ne facă, în finalul discuției noastre, câteva recomandări de cărți pe care ar trebui să le îmbrățișăm în următoarea perioadă.

Una dintre cărțile pe care vreau să le recomand este Semnalul de alarmă, de John Micklewait – nu știu dacă e neapărat o preferată, dar e un must-read cu siguranță. Oferă foarte multă claritate și leagă piese dintr-un puzzle la care nu ne-am fi gândit. În aceeași măsură, și pentru că, dacă vrei să înțelegi prezentul, e necesar să descifrezi trecutul, o altă recomandare este O viață pe planeta noastră, de la David Attenborough. Din zona de ficțiune, Ludmila Ulițkaia e de recomandat – orice de la ea e minunat, scriitura ei fiind de o sensibilitate și profunzime aparte.

Pandemia a izbit nu doar micile librării independente, deși ele au fost cele mai afectate, ci și librăriile cunoscute pe care le îndrăgim la fel de mult. Denisia, PR la Cărturești Cluj, mi-a povestit că nici pentru ei lucrurile nu au fost roz în ultimele luni, pandemia fiind o provocare cu totul nouă, pe care au fost nevoiți să învețe să o gestioneze eficient.

Fiind parte dintr-un sistem mai vast, închiderea librăriilor a afectat o bună parte din ceilalți actori din industrie: edituri și furnizori pentru care Cărturești devenise unul dintre cele mai importante canale de vânzare. A fost dificil să susținem costurile pe care le presupun librăriile, în condițiile scăderii dramatice a vânzărilor, de la chirii ale spațiilor până la plăți către furnizori și alte costuri. De asemenea, aproape întreg personalul, mai puțin cei care lucrau la site, au intrat în șomaj tehnic, iar eforturile noastre s-au concentrat spre deschiderea de noi ferestre pentru Cărturești și pentru furnizorii noștri.

După primele luni de pandemie, am traversat o perioadă de relativă stabilitate, atât noi, cât și cititorii care ne-au trecut pragul. Ne-am obișnuit cu noile măsuri de siguranță, cu rigorile distanțării sociale, ne-am împrietenit cu măștile și ne-am reinventat cum am știut noi mai bine. Am mutat evenimentele în mediul online, am organizat lansări de carte, discuții, workshop-uri și chiar un festival Young Adult pe Zoom. De asemenea, ne-am bucurat că ritmul de creștere înregistrat de librăria noastră online la debutul pandemiei s-a menținut la niveluri îmbucurătoare și în lunile ce au urmat.

Și la Cărturești s-a observat o schimbare a preferințelor literare în ultima perioadă: călătorim și visăm prin cărți – asta e concluzia.

Am observat că oamenii și-au diversificat obiceiurile de lectură în pandemie. Au crescut vânzările cărților de ficțiune, care au reprezentat pentru mulți cititori atât un refugiu și o formă de evadare, cât și un prilej de călătorie, într-o perioadă când acest lucru nu era posibil altfel. Am înregistrat vânzări semnificative și pentru titlurile de nonficțiune care analizează fenomene extreme precum epidemiile sau alte momente de schimbare profundă pe care le-am traversat ca umanitate, de-a lungul istoriei. De asemenea, foarte căutate au fost și cărțile care oferă oamenilor instrumente pentru a se înțelege mai bine și a trece mai ușor peste momentele de criză.

Neașteptat, dar îmbucurător, a fost interesul crescut al publicului față de literatura română contemporană, tendință pe care am încercat să o încurajăm printr-o campanie de susținere a autorilor români contemporani, intitulată Cititori pentru scriitori. Campania s-a derulat în vara anului 2020 și a susținut programul de “Burse și rezidențe de creație literară” dedicat autorilor români contemporani.

Întreaga industrie de carte se luptă cu o serie de provocări pe care actorii implicați sunt nevoiți să le gestioneze din mers, pentru că nu există reglementări suficient de clare în sectorul cultural – iar întreg segmentul și-ar dori niște clarificări. Dacă în alte țări sectorul cultural are parte de reglementări concrete, puse la punct, adaptate nevoilor actuale, fiind tratat ca orice alt sector de activitate, la noi apare mereu ca ceva opțional.

Provocări sunt de natură generală și ne privesc nu doar pe noi, ci piața de carte în general. Considerăm că e nevoie ca statul să gândească și să implementeze o schemă de suport pentru sectorul cultural în general, și piața de carte în special (grav afectate de pandemie). Credem că ar fi necesară o serie de măsuri care să contribuie la relansarea pieței de carte în contextul crizei provocate de Covid-19: o lege a cărții pe modelul Europei de Vest, centre logistice specializate care să servească și editurile și librăriile medii și mici, independente, sisteme de creditare dezvoltate pentru edituri și librării, care sunt greu de accesat în România.

La fel cum cei de la Bookstory ne recomandă câteva titluri numai bune de citit acum, și la Cărturești preferințele sunt înclinate înspre zona de non-ficțiune; în pandemie am învățat să ne deconectăm de la lume pentru a ne conecta cu noi înșine – iar ăsta pare un side-effect destul de bun.

Cele mai căutate domenii de către publicul cititor sunt în continuare ficțiunea și dezvoltarea personală. Acestora li se adaugă și câteva titluri din zona filosofiei practice, care dovedesc o înclinație a cititorilor către reflecție și întoarcere către sine pe fondul unei perioade turbulente.

Printre cele mai căutate titluri în librăriile Cărturești Cluj se află: „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari, biografia celui de-al 44-lea președinte american, Barack Obama, „Pământul făgăduinței”,„Gânduri către sine însuși”, de Marcus Aurelius, „Omul în căutarea sensului vieții”, de Viktor Frankl, „Puterea prezentului”, de Eckhart Tolle, „Gambitul damei”, de Walter Travis, „Biblioteca de la miezul nopții”, de Matt Haig sau „Mica enciclopedie Hygge”, de Meik Wiking.

Discuțiile pe care le-am avut cu cei de la Bookstory și Cărturești mi-au confirmat câteva dintre bănuielile pe care le aveam: nu e ușor să fii bookshop independent și nici lanț de librării într-un an pandemic, dar nu era ușor nici înainte. Și, cu toate acestea, industria de carte merge înainte – n-o fi ușor, dar cu siguranță e frumos. Deși aflăm că românii citesc mai puțin decât media europeană, asta nu pare să sperie librăriile, și cred că am înțeles de ce – chiar dacă îți citesc cărțile poate doar zece oameni, măcar știi că ai făcut o treaba bună pentru ei.

Dacă nu s-ar mai citi, nu s-ar mai scrie. Dar deja când o carte a fost citită fie și de un singur om, misiunea e îndeplinită – informația a ajuns acolo unde îi era locul. Librăriile rămân mult mai mult decât locuri din care te aprovizionezi cu romane: sunt generatoare de experiențe și conversații, sunt evadări din realitatea din care acum vrem să fugim mai mult ca oricând. Când clinchetul clopoțelului se aude atunci când închizi ușa, pătrunzi într-un loc în care, fie și pentru câteva minute, ești bine cu tine. Și telefonul nu sună, și colegul de pe Zoom nu te roagă să îți pornești microfonul. Pe buza unor tristeți și incertitudini provocate de pandemie, să mergi la librărie înseamnă să evadezi într-o lume necesară și fascinantă deopotrivă.

Evenimente viitoare

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This