(Câteva) lucruri care ne-au plăcut la EC_Special 2021

by | Aug 13, 2021 | Articole

Am fost, mai mergem și azi, și mâine, chiar și poimâine la EC_Special. Pentru că ne place mult de tot ce-au reușit să facă organizatorii Electric Castle anul acesta. Chiar și cu un buget mai mic, cu mai multe restricții și mii de incertitudini în traistă. Iar singurul motiv pentru care abia acum o spunem, la o săptămână după debutul festivalului, este că am vrut să parcurgem și să investigăm atent fiecare colțișor, atât din Bonțida, cât și din oraș. Am vrut să ne dăm cu părerea pe o treabă testată așa cum trebuie, știți că așa-i la noi. Am ajuns cu notițele la final, așa că mai jos am așternut câteva lucruri (și nu puține la număr) care ne-au plăcut nouă extrem de tare la EC_Special, cu felicitările de rigoare pentru toată echipa implicată.

At the castle, în Bonțida

1. O ediție specială, dar în care s-au investit aceleași eforturi marca Electric Castle

Din punctul nostru de vedere, în ceea ce privește partea de festival care a avut loc în Bonțida, aspectul cel mai vizibil a fost că echipa s-a dat peste cap să nu simțim lipsa niciunui lucru, să nu existe loc de ”În alți ani era nu știu ce și nu știu cum”. Da, vorbim de un eveniment care s-a întâmplat într-un context deosebit, deci, implicit la o scară mai redusă. Cu toate acestea, am avut aceleași facilități, ca să le zicem așa, ca întotdeauna, au amenajat super nice, nu s-a făcut rabat de la calitate și atenție către festivalieri. Am văzut aceeași grijă acordată transportului până la castel (autobuze puse la dispoziție, tren dedicat + opriri speciale în Bonțida, deal-ul cu Bolt – 150lei per cursă), opțiuni variate de campare, parcare amenajată, cashless payment, lockers, food trucks (+ am râs când am văzut livratori TAZZ, dar au livrat și acolo), chill zones cu tot ce trebuie, magazin Lidl în perimetrul festivalului, scene și artiști diverși. Tot tacâmul, la propriu și la figurat.

Big round of applause merg aici pentru zona de camping, în special, foarte bine pusă la punct. Ne-a plăcut noua poziționare, era mult mai puțin zgomot în aer. Ne-a plăcut și barul dedicat din interior, dar și zona de foc, unde seara puteai să stai și să te încălzești. Și cine a fost acolo știe câtă nevoie de puțină căldură a fost noaptea…

2. Puteau face mai puține scene, dar n-au făcut-o

Încă de la începuturile sale, Electric Castle a fost definit de diversitate muzicală. Mereu ai țopăit de la scenă la scenă, făcând slalom printre genuri muzicale și artiști. Anul acesta nu a fost diferit. Puteau să se limiteze la câteva scene, dar au ținut să păstreze diversitatea caracteristică lor și i-am apreciat enorm pentru acest lucru. Am putut să trec de la trip-hop la drum&bass, de la techno la acid jazz și tropical house, plus multe altele. 6 scene, 6 experiențe diferite. Și anul acesta, Hideout Stage s-a bucurat cel mai tare de prezența mea, dar n-am putut să nu observ ce frumos a crescut The Beach Stage, care a atras mai multă lume ca niciodată, și ce fain au făcut prietenii de la Jazz in the Park la Jazzy Stage, bineînțeles, un fel de hidden gem al festivalului din punctul nostru de vedere. Într-adevăr, poate că line-up-ul nu a fost compus din atât de multe nume sonore, ca în alți ani, dar eu una tot m-am bucurat la maxim de performance-ul celor de la Sigma, HVOB, Ben Bohmer, Mind Against, Paul Tape și alții.

3. Iluminatul castelului a pus într-o lumină diferită contribuția Electric Castle din ultimii ani

Nu știu câți dintre voi își amintesc sau au prins prima ediție a festivalului, în 2013, când aveai impresia că orice zgomot mai puternic vine de la castelul care se duce la vale. Aș vrea să exagerez, dar nu o fac. Nu are sens să ne ascundem după deget, nici să o îndulcim nerealist – s-au schimbat multe la Bánffy în ultimii ani și Electric Castle a contribuit substanțial la metamorfoza locului. Cumva, chiar dacă am fost la curent an de an cu ce îmbunătățiri s-au adus și ce lucrări de restituire au avut loc aici, parcă n-am realizat cât de multe s-au schimbat până n-am văzut castelul stând de veghe în luminile colorate ce-i dădeau un vibe vesel, dansator.

Anul trecut, chiar dacă Electric Castle nu a avut loc, Lidl România a donat 100.000 de lei, ce s-au adăugat sumei de 94.500 de lei, adunată în campania derulată în 2019 (Royal Bank of Plastic) în cadrul festivalului. În acest fel, s-au putut continua lucrările începute. Și anul acesta, pentru fiecare doză de aluminiu colectată în containerele destinate din Bonțida și Piața Unirii, Lidl donează un leu pentru Transylvania Trust Foundation, cei responsabili de restaurarea și conservarea castelului. 

4. Testare gratuită (și) la intrarea în festival

Ne asumăm riscul să ne săriți în cap și o zicem și pe asta, la fel cum au spus-o și organizatorii – mai simplu de atât nu se putea. Ei au făcut tot ce-a stat în puterea lor și poate chiar mai mult de atât ca să ne ofere un cadru sigur, în care să putem să ne distrăm în voie. Puteai să te testezi gratis la Medlife dacă aveai bilet achiziționat, în ultima zi au anunțat și faptul că vor avea testare rapidă la intrarea în festival, a existat și campanie de vaccinare pentru sătenii din Bonțida. Regulile sunt aceleași pentru toată lumea, datoria lor, în calitate de organizatori, era să le respecte. Datoria noastră, în calitate de festivalieri, era să ne vaccinăm sau cel puțin testăm. Orice au făcut ei, membrii echipei Electric Castle, prin ce ne-au pus la dispoziție, a fost în plus și demn de toată lauda.

In the city, in Cluj

1. Venirea în oraș, genius move în sine

EC_Special putea însemna 3 zile de dans la castel și atât. Am fost sceptici când am auzit că vin în oraș pentru că știm ce înseamnă un festival mare de muzică pe străzile Clujului și cum îl poate da peste cap, de la trafic, până la disconfortul cauzat de muzică pe timp de noapte și altele. Ne-am înșelat, iertați-ne, se întâmplă și la case mai mari. Electric Castle a adus un aer de noutate, un aer fresh și revigorant în oraș, toate acestea după o ploaie zdravănă care s-a lăsat cu câteva performance-uri reprogramate. Au pus în valoare atât locuri pe unde am mai fost și ne face plăcere să revenim, așa cum e zona centrală, dar și tărâmuri noi, cum e cazul Cetățuii, pe care au exploatat-o la maximum și au pus-o într-o lumină absolut senzațională. Dar despre acestea toate vă spunem mai multe în următorul paragraf. Momentan, mai zicem doar că nici din oraș n-a absentat diversitatea muzicală de care am avut parte de castel, zonele super instagramabile, food truck-urile, barurile, totul s-a mutat aici, mai aproape de noi. Și de asta, doamnelor și domnilor, tineri și tinere, suntem absolut extenuați de o săptămână.

2. Scenele – locuri noi, locuri altfel, locuri pe care nu le vom mai putea privi niciodată la fel

Scenele din oraș, una mai încântătoare ca alta, una mai surprinzătoare decât cealaltă! Nici nu știm dacă putem alege o preferată sau măcar să le așezăm într-o ordine a preferințelor, fiecare în parte are acel ceva. În centru avem 5 scene, cu indie rock, post-punk, space disco rock, muzică etnică și synth pop. Piața Unirii, Liceul Reformat, Muzeul de Artă, Strada Mihail Kogălniceanu și Rectoratul UBB. La câteva minute și un deal de urcat distanță avem drum&bass, techno, house, acid jazz și disco, toate încadrate fain-frumos într-o parte a orașului așa cum n-am mai văzut-o niciodată: Cetățuia. Belvedere Stage – situată pe acoperișul hotelului Belvedere, Turnul Parașutiștilor, Hideout, toate-s noi și toate te lasă vrând să vezi mai mult, vrând să explorezi fiecare colț și să exclami de bucurie la fiecare zonă pe care o descoperi. Sari în sus un pic, pui un story și mergi mai departe, că așa e viața. Dar… ce-i drept, e prima dată când avem acces în aceste locuri, iar faptul că s-a investit mult timp și efort în amenajarea lor, contribuie cu siguranță la reacția pe care o provoacă în rândul oamenilor și aveți tot dreptul să fiți în extaz. The Pit Stage e singura din listă cu care suntem ușor familiari, căci ne-a mai purtat și TIFF-ul pe aici, dar acum arată altfel și are o personalitate aparte. Belvedere Stage îți da senzația că ai fi deasupra lumii. Chiar ești, între noi fie vorba. Mai apoi, când am auzit de Turnul Parașutiștilor nici nu știam la ce să ne așteptăm. Când l-am văzut, n-am înțeles de ce-l vedem doar acum prima dată. Când am dansat la baza lui, am simțit că ne luăm zborul. Ce senzații, ce nebunie!

3. New Media Castle

Treaba cu New Media Castle am avut impresia că nu a fost comunicată atât de grozav pe cât este. Și este grozavă nu pentru lumini și poze faine pe Instagram, ci pentru că New Media a devenit în ultimii ani parte din esența festivalului și ne-am bucurat că nu a fost uitată sau neglijată. Personal, mutarea instalațiilor în Cluj am văzut-o ca pe o mișcare prin care s-a dorit conectarea castelului cu orașul, prin intermediul luminii. Dar zic că a fost comunicată mai slăbuț pentru că singuri am descoperit că există și instalații la care nu e nevoie de bilet de acces, deci le puteți vizita și într-o plimbare chill prin oraș, no strings attached față de Electric Castle. Una o veți găsi vizavi de Da Pino, alta-i pe Kogălniceanu, pe fațada Bibliotecii Academiei (nu aveți cum să nu o vedeți), încă una mai este la Magazia de Pulbere, pe Cetățuie, iar alta la Casa Tranzit. La Casa Municipală de Cultură, cum intrați prin Piața Unirii, mai sunt încă 4 instalații. Noi zicem că merită văzute. În primul rând pentru că sunt, cu siguranță, altceva, iar mai apoi pentru că ne sunt puse la dispoziție free of charge, ceea ce ni se pare foarte tare. Un dar pentru clujeni.. Doar la Belvedere este amplasată o instalație luminoasă pentru care e nevoie de bilet. Este și cea mai impresionantă, după noi, dar știți cum e – frumusețea stă în ochii privitorului. La fel și lumina. Iar Turnul Parașutiștilor e de jos până sus un joc de lumini, un joc de culori, un joc.

4. Asaf Avidan. Asaf Avidan. (my personal favorite)

Nu am scris de două ori din greșeală, ci pentru că sunt de două ori recunoscătoare omului care a avut ideea ca Asaf să concerteze de două ori, în două zile consecutive, pe scena din Piața Unirii. La finalul zilei de marți, când artistul a urcat prima dată pe scena din Cluj, mi-a fost extraordinar de clar că aceea nu avea să fie ultima mea întâlnire live cu Avidan. Faptul că am avut șansa să-l ascult din nou, chiar a doua zi, mi s-a părut pur și simplu un dar divin. Unde mai pui că, cel puțin pentru mine, concertul de miercuri, a fost chiar mai impresionant și mai frumos decât cel din ziua anterioară. Și, la fel cum a punctat și cântărețul, având în vedere vremurile pe care le trăim și toate eforturile ce s-au făcut pentru ca atât de mulți artiști să ajungă în Cluj în aceste 10 zile, faptul că ne-am putut întâlni și bucura de muzică și unii de alții ”is nothing short of a miracle”.

Mențiuni speciale:
1. Prezența brandurilor la festival. Mi-au plăcut baloanele cu aer cald ale celor de la Glo, TAZZ a livrat la Bonțida, iar pe Cetățuie are amenajat un punct de livrare. Și noul rom spiced de la Havana e bun, garantez pentru el. Big shout out pentru Lidl, again, dar și pentru toți ceilalți care sunt alături de festival și la bine și la rău, așa cum e cazul Mastercard, e.ON, Banca Transilvania, Lays și alții.
2. EC talks. N-au lipsit. Și ne-am bucurat și pentru asta. 4 zile, 12 întâlniri, focus pe despre stilul de viață sustenabil cu personalități de marcă din România. Printre invitați se află solistul Adrian Despot de la Vița de Vie, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, producătorul de film Oana Giurgiu, scriitoarea și psihoterapeutul Petronela Rotar. N-am prins niciuna, dar mai avem timp.

Încheiem aici și mai zicem doar atât: jos pălăria, Electric Castle! Ați pus pe picioare o ediție demnă de atenție, în cadrul căreia s-a simțit că ați tras mult ca să păstrați esența festivalului și zicem că v-a ieșit. Nici nu ne putem imagina câtă muncă e în spate, ce program de somn ați avut în ultima lună și care au fost emoțiile. Dar a ieșit bine și sperăm că răsuflați ușurați.

Evenimente viitoare

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This