De curând, Cluj-Napoca a adăugat în peisajul său cultural un nou capitol prin inaugurarea Galeriei Contemporar. Sub îndrumarea lui Mihai Pop, figură emblematică în domeniul artei contemporane din România, galeria își propune să fie mai mult decât un spațiu de expoziție – un veritabil catalizator pentru dialog și colaborare cu scena artistică locală.
Mihai Pop este membru al Consiliul Director al Centrului Cultural Clujean și co-fondator al Galeriei Plan B. A contribuit la crearea și conceperea programului Contemporar și a îngrijit primele expoziții și evenimente din agendă.
Fundamentul Contemporar: O necesitate de transformare din interior
Mihai Pop a pus bazele Galeriei Contemporar pe o observație simplă dar profundă despre necesitățile scenei artistice locale: “E ca în design sau arhitectură, inspirația vine dintr-o nevoie corect identificată. În cazul acesta, o nevoie urgentă de structurare a energiei și năzuințelor scenei locale, în toată complexitatea și diversitatea ei, având ca scop crearea unei para-instituții de artă contemporană – mult visatul și promisul ECCA (Centrul European de Artă Contemporană). Crearea ei din interior, dinspre comunitatea culturală, nu din afară, de către autoritatea publică. Aici e nuanța importantă.”
Impactul și obiectivele pe termen lung
În misiunea sa, Contemporar depășește limitele tradiționale ale unui spațiu expozițional. Galeria se vrea a fi un laborator de idei, un forum unde colaborarea este nu doar încurajată, ci esențială. În acest nucleu de activitate culturală, viitorul artei contemporane din Cluj nu este doar discutat, ci modelat activ.
Mihai explică rolul central al Galeriei în dezvoltarea artei locale: “Contemporar e un parteneriat complex sub patronajul UBB, care are puterea și know-how-ul să modereze conținuturi, să seteze cadrul ideal pentru o serie de dezbateri publice.” Galeria nu se limitează la a fi un simplu loc de întâlnire pentru artiști, ci un catalizator pentru definirea viitorului artei contemporane în regiune.
Relația dintre instituțiile de artă și academia
Discutând despre dinamica dintre instituțiile de artă și cele academice, Mihai oferă o perspectivă sinceră: “Dacă mă întrebați despre relația dintre învățământul de artă și scena independentă de artă, e o relație din păcate împotmolită, dinamica ei e setată de progresul negativ din Universitățile de Artă, unde în marea majoritate a cazurilor (dar e adevărat că și cu notabile excepții, chiar aici la Cluj) profesorii au predat ștafeta mijlocașilor (cel puțin așa văd eu lucrurile, nu vorbesc aici în numele colegilor de la Contemporar).”
Rolul educației în cadrul Galeriei Contemporar
Cu o viziune distinctă asupra rolului educațional al programelor culturale, Mihai consideră că acestea nu ar trebui să fie împovărate de la început cu sarcina de a educa. Împărtășindu-și gândurile, Mihai afirmă cu convingere: “Dacă [arta] educă, o face implicit, datorită conținuturilor relevante puse în discuție, în caz contrar am cădea într-un didacticism capcană.” Această filozofie se reflectă clar în modul în care Galeria Contemporar este structurată; nu ca un amfiteatru, ci ca un spațiu de dialog deschis, unde arta vorbește de la sine, invitând vizitatorii să exploreze și să înțeleagă prin propriile descoperiri, evitând astfel capcana unui învățământ artistic forțat sau prea dirijat.
Perspective asupra expozițiilor și evenimentelor
Mihai detaliază primele patru expoziții care marchează debutul galeriei: “Primele patru expoziții, care constituie calupul de program îngrijit de mine, aparțin unui număr larg de artiști și grupuri artistice care au înțeles că trebuie să se auto organizeze pentru a rezista într-o scenă divizată și izolată în mici nuclee, precum e cea a Clujului (ne aflăm încă într-o perioadă post-traumatică, aș spune, după mărirea și decăderea Fabricii de Pensule).”
Diferențierea Contemporar de alte spații de artă
Nu este vorba de a atrage atenția cu stridențe sau de a urma trenduri efemere, ci de a îmbrățișa un proces autentic de explorare și înțelegere, plasând cunoașterea și descoperirea în centrul experienței.
Mihai adaugă despre unicitatea galeriei: “Întrebarea dumneavoastră vine din cultura marketingului, ori noi când vorbim despre un program bazat pe nevoi, nu căutăm să ne profilăm pe o piață simbolică, ci operăm un proces de cunoaștere.”
Parteneriatul cu Universitatea Babeș-Bolyai
Despre parteneriatul cu Universitatea Babeș-Bolyai, Mihai Pop își exprimă admirația pentru rolul vital pe care UBB îl joacă în comunitatea clujeană. “Universitatea Babeș-Bolyai e un real motor al orașului și dacă vorbim despre a crea conținut pentru ECCA, ecosistemul UBB trebuie să fie principalul interlocutor. Eu văd ECCA ca pe un Centru de Artă Contemporană ale cărui politici s-au născut în universitate, la intersecția dintre artă și cultura largă umanistă pe care acest mediu o reprezintă. Dar și până acolo, când îi discutăm conținuturile și forma, de la discuția despre ECCA nu pot lipsi ceilați, adică cei care nu vin din artă: sociologii, filosofii, urbaniștii, economiștii etc., altfel pur și simplu ne păcălim încă o dată singuri, noi cei din turnul de fildeș al artelor vizuale.”
Viitorul și implicarea comunității în Galeria Contemporar
Mihai vorbește despre implicarea comunităților locale și internaționale: “Contemporar va rula diferite puncte de vedere, făcând un exercițiu de obiectivitate, în măsura în care așa ceva e posibil. Toată lumea care face ceva în acest oraș trebuie să treacă pe acolo, cu o expoziție urmată de o dezbatere publică, iar dezbaterea trebuie să fie urmată, la rându-i, de un document redactat, diseminat și apoi arhivat, căci altfel ECCA nu va beneficia de imunitatea pe care doar noi, cei din comunitatea culturală i-o putem da. Și cum i-o dăm? Chiar prin rularea la Contemporar a punctelor de vedere care constituie scena, indiferent că vorbim de instituțiile statului, de uniunile de creație sau de spațiile de artă independente. Cât despre implicarea comunității internaționale… acestea sunt vorbe mari, deocamdată să vedem ce reușim să facem aici pe plan local, în aceste vremuri problematice.”
Reflectând asupra impactului pe termen lung al Galeriei asupra peisajului cultural din Cluj, Mihai oferă un răspuns ponderat și deschis: “Asta rămâne de văzut!”
Prin cuvintele lui Mihai Pop, Galeria Contemporar se prezintă ca un nou epicentru al artei contemporane la Cluj, invitând comunitatea să se alăture în acest dialog continuu și să contribuie la sculptarea viitorului cultural al orașului.
