nicolae pitis | CLUJLIFE - Te scoate din casă!

Unul dintre cei mai autentici interpreti ai folclorului maramuresean, recunoscut de catre UNESCO drept “tezaur uman viu”, va reveni la Cluj-Napoca luni 23 decembrie 2013, intr-un spectacol ce se doreste un preambul al sarbatorilor de iarna. Sub genericul “Marturii strabune si colinde de Craciun”, Nicolae Pitis va evolua pe scena Operei Nationale Romane Cluj-Napoca (Teatrului National Cluj) alaturi de Maria Casandra Hausi si ansamblul “Prislopul” din Borsa, Maramures, rememorand pentru noi unele dintre cele mai frumoase cantece arhaice maramuresene, dar si colinde si obiceiuri de Craciun din regiune. Ramas un om al pamantului, un taran stapan de turme de oi, Badea Niolae Pitis isi poarta semet nu doar cele 74 de primaveri ci si graiul si straiele lapusene. Are aerul unui personaj decupat din istoria lui Pintea Viteazul ce-a ajuns la noi inghetand vremea. El vine la Cluj cu un soi de sfiala, dar hotarat sa-si deserte din desaga spirituala cate ceva din agoniseala launtrica; cantece de pret, doine, hore lungi, din care tragi mari invataminte de viata. Dumnezeu i-a dat cantul asa cum i-a ingaduit bataile inimi ori suflarea si el stie asta, de aceia le pretuieste. Maria Candra Hausi calca smerit in urma Badei Pitis cu credinta ca astea nu-s lucruri lumesti, ci daruri primite de la Dumnezeu. A absolvit Conservatorul la Cluj si a primit in doua randuri, mari laude la Festivalul Maria Tanase, unde a fost rasplatita cu Marele Premiu, Trofeul Fetivalului si desigur, cu foarte multe aplauze. Poate tocmai stiinta primita la prestigioasa scoala muzicala clujeana o face sa inteleaga adevarata valoare a acestor comori. Nu in ultimul rand, ansamblul “Prislopul”, ce a adunat pentru noi o ceata de colindatori ce are in componenta de la coconi de 3 ani si pana la fete de maritat, face dovada ca traditia se poate pastra cu usurinta atunci cand exista pasiune si respect fata de valorile stramosesti. Ei ne vor aduce un plus de culoare si sunet intregind atmosfera Craciunului asa cum se sarbatoreste la ei de acasa.