palatul teleki

Articolul a fost revizuit în ianuarie 2024. Îți aduci aminte când ai luat ultima dată la pas străzile Clujului? Fie că vorbim despre o plimbare sau despre o activitate obișnuită de pe agenda zilei, cu siguranță ai observat clădirile impunătoare care veghează cu grijă asupra orașului. Călătoria în timp abia acum începe, căci aceste comori arhitecturale au povești care merită să fie spuse, la fel cum am făcut deja cu statuile emblematice din oraș și cu cetățile din împrejurimi. Prin urmare, articolul de față deschide filele istoriei și se oprește la capitolul palatele Clujului, capitol care ilustrează poveștile celor mai importante clădiri din oraș (și, bineînțeles, cele mai prezente pe Instagram). Palatul Jósika Atunci când auzi despre casa cu picioare, să știi că este vorba despre Palatul Jósika, clădire aflată în Piața Unirii, la numărul 10. Denumirea populară și care îți ridică în mod sigur semne de întrebare are o explicație cât se poate de simplă: cele 4 coloane dorice care susțin balconul primului etaj dau impresia unor picioare. Dacă stau sau nu să fugă, nu știm cu certitudine, însă circulă o superstiție care îi vizează în mod special pe elevi și pe studenți. Aceasta spune că cei care trec pe sub balcon vor lua o notă mică în acea zi. Astfel, în cazul în care nu găseai o explicație pentru restanțele care se adunau la final de semestru, acum poți să arunci vina pe acest palat. Revenind la informații mai serioase, palatul iese în evidență datorită frontispiciului pe care se află scris anul renovării clădirii: MDCCCXXVIII (1828). Nu în ultimul rând, dacă în secolul XVI era o simplă reședință de vacanță, palatul s-a transformat pe rând în cazino, sediu de judecătorie, ba chiar și în bibliotecă destinată studenților UMF. View this post on Instagram A post shared by CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Palatul Rhédey În imediata vecinătate a Palatului Jósika se înalță o construcție în stil eclectic, care poartă și azi numele proprietarilor din secolul al XVIII-lea: familia Rhédey. Tot atunci a avut loc și modernizarea clădirii, familia adăugând un nou etaj construcției care datează din anii 1500. De pe fațadă ies în evidență inițialele RJ (Rhédey János) și semnul coroanei cu 9 ramuri care face trimitere la rangul de conte. Palatul a găzduit multe seri de bal, iar o plăcuța comemorativă amintește că aici a luat naștere prima instituție de teatru maghiar din oraș. În momentul de față, la parter regăsim ceainăria Demmers Teehaus care îți învăluie simțurile ori de câte ori traversezi zona. View this post on Instagram A post shared by Paul Tomos (@rophotographer1918) Palatul Sebestyén Chiar dacă nu toate palatele Clujului datează de secole, construcțiile mai apropiate de vremurile noastre au servit drept martori evenimentelor din istoria recentă. Acesta este și cazul Palatului Sebestyén, o clădire proiectată pe 4 etaje în perioada 1912-1913, de către antreprenorul cu același nume, Dávid Sebestyén. Pe lângă apartamentele de lux care se află la etajele superioare, clădirea este gazda și celei mai mari librării din Cluj: Librarium Universității. În ceea ce privește istoria recentă, palatul a privit de la distanță evenimentele din timpul Revoluției din 1989, care și-au pus amprenta asupra întregii comunități. Tocmai din acest motiv, pe fațadă găsim două plăci comemorative în cinstea eroilor care și-au pierdut viața în timpul Revoluției. Aici merită menționat și Cinema Arta, care s-a redeschis recent și a fost recuperat și repus pe picioare de Monica Sebestyén, strănepoata proiectantului. Această informație este importantă, pentru că Cinematograful Arta este unul dintre cele mai vechi din țară, cu o activitate de peste 105 ani. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de Paul Tomoș (@_claudiopolis_) Palatul Berde Ne îndepărtăm de centru și ajungem în (probabil) cea mai frumoasă zonă a Clujului. Aici, istoria încă mai vibrează, căci de-a lungul străzii Horea se înalță unele dintre cele mai impresionante clădiri ale orașului. Este și cazul Palatului Berde, un simbol pentru arhitectura Belle Epoque care învăluie zona. Cel care a pus bazele edificiului este Samuel Benigni, un cunoscut om de afaceri din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, palatul nu-i poartă numele, ci a împrumutat numele familiei Berde, care a locuit în interiorul acesteia. Se deosebește în mod sigur de palatele Clujului prezentate anterior nu doar prin stil, ci și prin amplasament. În mod sigur malurile Someșului contribuie la magia care se formează în jurul acestei clădiri. În același registru putem să încadrăm și Palatul Elian, clădire simbol care adoptă atât stilul renascentist, cât și stilul baroc. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de Turi Zoltán | Cluj | Romania | (@vermllllon) Palatul Széki În ceea ce privește arhitectura, epoca modernă a Clujului se află în mod sigur sub semnul Palatului Széki. Aflat în vecinătatea celor două construcții amintite anterior, pe strada Horea regăsim și acest monument ridicat la finele secolului XX de către Samu Pecz. Palatul e rezultatul viziunii arhitectului venit tocmai de la Budapesta, care a imaginat pentru proiectul său o îmbinare între stilurile baroc și neogotic. De interiorul acestei clădiri s-a bucurat farmacistul și profesorul Miklós Széky, care a deschis la parter o farmacie căreia îi trec pragul și azi zeci de persoane. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Palatul Administrativ, Palatul de Justiție și Palatul Primăriei sunt trei dintre palatele Clujului în care istoria se împletește cu forfota din principalele birouri de conducere ale Clujului. Construite în perioade apropiate (sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea), clădirile au avut un impact major în buna administrare a orașului. De la sediu pentru primărie, la săli de birouri și ședințe, în toate cele trei clădiri se luau zilnic decizii importante pentru cetățeni și nu numai. În ceea ce privește Palatul Primăriei, acesta se deosebește de celelalte prin turnul cu ceas. Acesta marchează în fiecare zi orele 9, 12, 15, 18 și 21 prin intonarea de fragmente din opera Rapsodia Română, de George Enescu. Sunetele răsună în tot orașul, mai ales în zilele în care traficul este liniștit, iar agitația cotidianului cade pe loc secund. View this post on Instagram A post shared by MadRolly (@mad_rolly) Palatul Teleki Elemente ale stilului baroc pot fi întâlnite și pe strada Kogălniceanu, unde contele Adam Teleki a ridicat o clădire impresionantă în secolul al XVIII-lea. Se distinge de alte palate prin forma de U care lasă loc unei curți interioare și care amintește în acest fel de barocul târziu. Mai mult, spre deosebire de alte construcții ridicate în acea perioadă, palatul Teleki are un subsol care se întinde pe toată suprafața clădirii. La polul opus, acoperișul tip mansardă evidențiază până în cele mai mici detalii frumusețea acestui stil încremenit în timp. View this post on Instagram A post shared by I Love Cluj (@ilovecluj) Palatul Toldalagy-Korda Dacă ești student la UBB, cel mai probabil ai cutreierat deja holurile acestei clădiri la unele laboratoare cuprinse în orarul tău. Palatul este situat la intersecția străzilor I.C. Brătianu cu Herman Orbeth și servește drept clădire administrativă pentru Universitatea Babeș-Bolyai. Mergând în timp, ajungem în secolul al XIX-lea, moment în care a fost construit edificiul în stil baroc. Inițial, construcția a fost reședința unei familii nobiliare cu o importanță semnificativă pentru oraș. Mărturie stau și în zilele noastre cele două blazoane de la intrare, cu însemnele familiei: roata ținută de un braț și călărețul cu sabia scoasă. Palatul Bánffy Cu iz de vară și cu dor de festivalul Electric Castle, ne îndreptăm atenția către fratele mai mic al castelului de la Bonțida, Palatul Bánffy. Situat în centrul Clujului, acesta se află între hotelul Melody și cele două clădiri în oglindă care marchează începutul străzii Iuliu Maniu. Pe scurt, edificiul întregește spiritul arhitectural al zonei, fiind o formă excelentă de a evada în trecut. Chiar dacă pentru o perioadă fațada a fost acoperită de schele, renovările s-au încheiat și lasă loc unor vizite spontane la Muzeul de Artă. Stilul baroc impus de palat se completează de minune cu stilurile artiștilor contemporani care participă la expoziții temporare și îi invită pe curioși să admire arta în toate formele ei. Revenind la fațadă, aceasta este decorată cu blazonul familiei Banffy, la care se adaugă statui ale personajelor mitologice. De la zeul Marte la Hercule, toate aceste reprezentări amintesc de importanța familiei pe plan local și internațional. De asemenea, holurile palatului au fost vizitate și de către personaje emblematice pentru istorie, cum ar fi Francisc I al Austriei sau celebrul compozitor Franz Liszt. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) A sosit momentul să revenim la realitate și să lăsăm istoria să își spună poveștile pe fundal. Palatele Clujului, numeroase și impunătoare, surprind în detaliu perioadele și stilurile arhitecturale care acum se împletesc cu cele mai moderne clădiri de birouri și de locuințe. În mod cert, aceste comori arhitecturale vor atrage zeci de curioși care se vor opri să contemple detaliile și frânturile trecutului. Drept dovadă stau sutele de fotografii care le au în prim-plan la răsărit, apus, iarna sau vara, vibrând în ritmul impus de oraș. Tu ce informații mai știi despre palatele Clujului?

Palatele Clujului: poveștile clădirilor istorice pe lângă care treci zilnic

7 dintre cele mai vechi clădiri din Cluj-Napoca