terapie prin artă

Emoție, apreciere și bucurie că încă mai există oameni care fac tot ce le stă în putință ca să aducă arta binelui în comunitate – sunt câteva dintre sentimentele pozitive pe care le-am simțit în 2019, atunci când am fost voluntar în cadrul celei de-a șaptea ediții a proiectului Terapie prin Artă by Create.Act.Enjoy. Aceleași sentimente le-am resimțit și acum, în timpul discuției purtate cu echipa, o pandemie și doi ani mai târziu, pentru realizarea acestui material. Pentru că nu trebuie să schimbi mai mult de două vorbe cu oricare dintre cei nouă membri ai acestui ONG cultural ca să-ți dai seama cât de mult se dedică ei față de tot ceea ce fac pentru comunitatea clujeană și nu numai. Lucrează în vederea producerii unui bine mai mare decât oricare dintre noi – și fac asta în echipă, ceea ce-i face și mai puternici. Cu atât mai mult acum, când au ieșit din pandemie mai apropiați ca echipă, mai maturi și mai sinceri unii față de ceilalți. Încă din prima parte a pandemiei și până astăzi am simțit că echipa s-a sudat. Atunci, ne-am lăsat toți meseriile deoparte și am trecut cu toții pe modul Handyman. Terapie prin Artă a rămas în continuare un proiect la fel de important pentru fiecare dintre noi. Poate chiar mai important. Ne-am dat seama cât de important este să îi oferim continuitate, mai ales în momentul acela de ascensiune al pandemiei, când toată lumea avea nevoie de… terapie prin artă. Așa că, încă din primele săptămâni ale stării de urgență, am pregătit un plan B, care ulterior a devenit A – un plan care implica o altfel de ediție de Terapie prin Artă. Nu una mai bună sau mai rea decât celelalte, ci una aparte. – Paul Sebastian Popa, actor Așa se face că ediția din 2020 a proiectului a inclus mai multe instalaţii artistice cu desene interactive şi cu dozatoare de creioane, astfel încât să nu atingă două persoane acelaşi creion. Au fost susținute ateliere filmate, pentru care au fost montate plasme în spitalele care nu au făcut asta deja și difuzau, astfel, ateliere. Concertele au fost concepute în curțile spitalelor, astfel încât pacienții să poată să asculte muzica de la geamurile saloanelor. Programul Rudă pentru o zi, care de regulă se întâmpla cu vizita fizică în salon a unui voluntar, a devenit Rudă pentru o zi la telefon. Iar în spitalele în care s-a putut, cei de la Create.Act.Enjoy au montat biblioteci şi au pus la dispoziţie cărţi strânse cu ajutorul comunităţii lor. În ciuda circumstanțelor atipice, Terapie prin Artă a mers mai departe și a rămas, în esența sa, același: un proiect prin care echipa organizează, produce și oferă pacienților, cadrelor medicale și aparținătorilor activități recreative realizate de artiști profesioniști, cu sprijinul voluntarilor. Totul cu scopul ca și aceștia să se poată bucura de o stare emoțională și psihică echilibrată și de o viață socială care permite accesul la cultură. Iar ei aleg să facă asta cu ajutorul actorilor cu care lucrează – așa cum sunt Paul, Ioana sau George. Ioana este un exemplu potrivit de membru al echipei care rezonează complet cu scopul, misiunea și viziunea caracteristică Create.Act.Enjoy. Întotdeauna a considerat că arta este cea mai frumoasă formă de terapie. Cu toate acestea, modul cum percepea ea actoria în perioada facultății era ceva mai diferit de modul în care C.A.E percepe această artă. Și a fost surprinsă plăcut în momentul în care a avut ocazia să facă cunoștință cu modul lor de a îmbina actoria cu terapia. Viziunea mea despre actorie în facultate se rezuma, în mare parte, la a face teatru pe o scenă sau în fața camerelor de filmat. Ca parte a asociației Create.Act.Enjoy, nu-mi folosesc abilitățile de actor pentru a construi un rol, ci pentru a contribui la creșterea stării de bine a pacienților din spitale și a oamenilor din comunitate. Cred că avem din ce în ce mai mare nevoie de un zâmbet, de o vorbă bună și de întărirea sentimentului că nu suntem singuri. De aceea, încerc să trăiesc și să gândesc în prezent și să mă bucur cât mai mult de tot ceea ce mi se întâmplă – mai ales ca parte a echipei. În felul acesta, realitatea pe care o trăiesc aici și acum este cea mai bună și nu are nevoie de niciun termen de comparație. O îmbrățișez cu totul și savurez fiecare experiență. – Ioana Maria Repciuc, actriță Nici nu e greu să îmbrățișezi totul și să savurezi fiecare experiență atunci când te plimbi alături de ei prin spitalele în care aduc Terapie prin Artă în fiecare an. Am observat asta pe cont propriu. L-am văzut pe George, mimul, interacționând cu pacienții, cu cadrele medicale și cu aparținători. Am văzut energia și buna dispoziția molipsitoare pe o care o emană – și am văzut cu câtă ușurință, lejeritate și căldură s-a apropiat de fiecare dintre aceștia. Conform spuselor lui, tocmai partea de interacțiune cu aceste grupuri este cel mai frumos aspect din postura de membru în Create.Act.Enjoy – o parte pentru care e cât se poate de recunoscător. Fiindcă nu o singură dată, printre pacienți, cadre medicale și aparținători, au ajuns să-și facă adevărați prieteni. Pentru că, după cum crede George, „poți să aduci un zâmbet cu un alt zâmbet”. Îmi amintesc și acum că odată, la Spitalul de Recuperare, un pacient s-a reprogramat la tratament în perioada în care ne desfășuram și noi activitățile în spital. Voia să se poată bucura de acestea din nou. Cred că asta se datorează faptului că suntem în permanență atenți la modul în care se desfășoară momentele artistice. Le pregătim cu atenție dinainte și suntem plini de emoții în timp ce ne machiem și ne costumăm. Fiecare zi pe care o petrecem prin saloane este o sărbătoare pentru noi, pentru că avem ocazia să facem ceea ce ne place într-un mediu neconvențional și într-un altfel de spațiu. Asta se vede cel mai bine prin prisma amintirilor imortalizate care sunt expuse prin holurile spitalelor în care proiectul Terapie prin Artă a ajuns până acum. – George Sfetcu, actor Cadrele imortalizate și expuse pe holurile spitalelor se datorează fotografiilor pe care Ioana și Bogdan le imortalizează atât de frumos cu fiecare nouă ediție a proiectului Terapie prin Artă. Din acest motiv i-am și adresat Ioanei următoarea întrebare: „Care ai spune că sunt cele mai pregnante emoții pe care tu ajungi să le surprinzi cel mai adesea prin fotografiile și filmările făcute în cadrul proiectului Terapie prin Artă?” Pot spune că mi-a răspuns tot pe atât de frumos pe cât și fotografiază. A clarificat din start faptului că materialele vizuale din cadrul proiectului de Terapie prin Artă sunt o documentare a ceea ce se întâmplă atât în spitale, cât și în afara lor, în timpul pregătirilor. Fiind o documentare, ea încearcă să surprindă emoțiile din fiecare din momentele respective. Nu ar ști să spună care sunt mai pregnante, dar ce poate spune este că… Emoțiile surprinse sunt de toate felurile: de la bucurie la tristețe, de la entuziasm la neliniștea care provine din dorința de a ieși totul cât mai bine. Fotografiile au și o „putere magică”. Ele absorb nu doar emoția celor fotografiați, ci și emoția celui care fotografiază. Cred că așa se explică și faptul că mi-e foarte greu să vorbesc despre acest proiect. Să-l teoretizez. Sau să-mi teoretizez munca. Asta e pentru că atunci când sunt acolo, sunt acolo cu totul. După o zi de mers prin spital parcă nu-mi amintesc nimic concret, pentru că e multă emoție și mai puțină rațiune. Am norocul să-mi permit asta. Și îmi permit asta pentru că există oameni cu rațiune în spatele a tot ce se întâmplă. – Ioana Ofelia, fotograf și videograf Pe de o parte, Ioana își amintește zilele petrecute în spitale ca fiind extenuante, chiar dacă face ceea ce adoră, în adevăratul sens al cuvântului. Pe de altă parte, simte că se (re)încarcă în decursul unor astfel de momente. Zilele petrecute în spitale erau și un izvor de energie datorită tuturor ochilor bucuroși pe care îi vedeam. Aici mă refer, desigur, la perioada pre-pandemie, când feedback-ul și reîncărcarea veneau din întâlnirea directă, din îmbrățișările și din discuțiile cu pacienții și personalul medical. Începând de anul trecut, în lipsa interacțiunii directe, pentru mine (re)încărcarea a venit mult din dedicarea și entuziasmul echipei neobosite cu care lucrez și din strânsa colaborare cu cadrele medicale asupra cărora ne-am concentrat atenția și care au devenit subiectul unuia dintre materialele video realizate. Pentru că știu ce impact au astfel de lucruri asupra mea, cred că e vital pentru o comunitate să aibă oameni dedicați culturii. Comunitatea se (re)încarcă din activitățile culturale și noi, la rândul nostru, ne (re)încărcăm din energia care vine dinspre toți cei care se bucură de ceea ce facem. – Ioana În asentimentul ei este și Georgiana, care deși face parte din echipă numai din luna ianuarie a acestui an, le-a fost alături pentru îndeajuns de mult timp încât să poată spune cu entuziasm: „sunt norocoasă să am o astfel de echipă și recunoscătoare că mi s-a dat șansa să fiu membru al unui ONG cultural cu care rezonez 100%”. Până să ajungă să facă parte din echipă, Georgiana urmărea de mult timp evoluția proiectelor lor. De aceea, în momentul în care a fost recrutată, s-a simțit mai mult decât împlinită. Și-a dorit să-și poată aduce aportul în activitățile proiectelor marca Create.Act.Enjoy. Fără să țină cont de orele de muncă care uneori par interminabile, de momentele de oboseală sau de nopțile nedormite. Tot ce contează pentru ea este că a găsit o echipă de oameni puși pe treabă, alături de care poate aduce o schimbare reală în societate prin mijloace proprii. Munca într-un ONG cultural se resimte. Este intensă și constantă, dar asta și pentru că birocrația îngreunează toate procesele prin care trece un proiect cultural. În spatele unei ediții Terapie prin Artă se ascund eforturi numeroase din partea întregii echipe: nopți nedormite, întâlniri, schimburi de idei, ore de scriere de proiecte de finanțare, drumuri peste drumuri și așa mai departe. Dar tot nu aș da pe nimic ce lăsăm în urmă, ajutându-ne de artă: zâmbetele oamenilor care se bucură de ceea ce facem, empatia pe care reușim să o trezim în ei, relațiile sănătoase pe care le construim în comunitate. Pe scurt, starea de bine de care avem nevoie din ce în ce mai mult într-o lume a stresului și a vitezei. – Georgiana Bădescu, asistent manager Recrutarea Georgianei a venit, după spusele Ralucăi, cât se poate de natural. Mai întai, Georgiana a fost voluntar în echipa C.A.E. Apoi, datorită implicării de care a dat dovadă în interiorul echipei, i-a convins pe aceștia să o invite să li se alăture în echipa propriu-zisă. Georgiana a început ca voluntar și ne-a convins repede să o includem în formula de echipă, prin felul intens în care s-a implicat și ideile cu care a contribuit constant la rezolvarea diverselor provocări prin care am trecut. Coordonarea de ansamblu a voluntarilor este delegată Georgianei de-acum. Partea aceasta include activități de socializare, feedback și comunicare între departamente. De fapt, anul 2021 a început cu o reorganizare la nivel intern, întâi mai informal și apoi în cadrul proiectului re:form coordonat de Centrul Cultural Clujean și dedicat ONG-urilor culturale dornice să descopere moduri mai eficiente de a munci. Pentru prima dată, de la începutul anului, ne-am recrutat și format echipe de voluntari cu care să lucrăm continuu, nu doar pe un anumit proiect. – Raluca Bugnar, Creative PR Așa, Raluca a reușit să mai reducă din muncă și să lase din mână câteva dintre rolurile atât de numeroase – fiindcă înainte nu era doar PR al C.A.E, ci și coordonator de voluntari. Dacă privim dintr-o altă perspectivă, despre toată munca din spatele organizării unei ediții de Terapie prin Artă, cele mai multe detalii care nu ajung la public le cunoaște Carmen. Ca responsabil de logistică, știe câtă muncă stă în spatele unui astfel de proiect nu numai din punctul de vedere al rolului său, ci și per total. Așa că i-am adresat următoarea întrebare: „Cum arată momentele în care vă adunați toți la un loc, după multe ore de muncă?” Iar ea mi-a răspuns simplu: chiar dacă nivelul de muncă din perioada desfășurării proiectelor este cât se poate de ridicat, satisfacția pe care implementarea unor astfel de proiecte le-o aduce este, cu certitudine, pe măsură. Știm că orele de lucru au meritat fie când simțim, în sfârșit, satisfacția de la finalul proiectului, fie la sfârșitul unei zile lungi de muncă în care ne strângem cu toții în curtea sediului și, deși suntem vizibil obosiți, parcă energia pozitivă dintre noi e și mai puternică. Acelea sunt momentele care cred că ne confirmă tuturor cât de mândri suntem unii de alții pentru ceea ce realizăm atunci când ne propunem să facem ceva pentru comunitate. – Carmen Muntean, responsabil logistică În ciuda a ceea ce – în mod vizibil – reușesc să facă pentru comunitate, cei din echipa C.A.E nu simt sprijinul din partea autorităților în implementarea proiectelor lor. Atunci când am întrebat-o pe Diana - care nu este doar actriță, ci și manager cultural în cadrul C.A.E - despre cum e dialogul cu autoritățile locale, ne-a spus așa: „Relația noastră cu autoritățile a fost, până anul trecut, strict legată de concursurile de finanțare la care depuneam proiecte. Terapie prin Artă by Create.Act.Enjoy, de exemplu, este un proiect a cărui realizare s-a bazat în mare parte pe concursurile de finanțare câștigate de-a lungul anilor.” Ce schimbări a mai adus pandemia și pe acest plan? Începând de anul trecut, ne-am implicat mai mult în diverse grupuri de lucru, pentru a contribui la propuneri de măsuri pentru sectorul cultural, foarte afectat de pandemie. Din păcate, majoritatea au rămas doar la stadiul de propuneri. Prea puțin din munca făcută de lucrătorii culturali a fost luată în considerare. Multe promisiuni, puțină acțiune. Asta e descurajator, alături de concursurile de finanțare care au fost anulate sau amânate, pentru că trăim continuu în nesiguranță. Deja simt că am și obosit să vorbesc despre asta, mi se pare că până la urmă se va aplica principiul „scapă cine poate”, dacă vei avea resurse proprii, vei supraviețui. Dacă nu, nu. Nu știu… cred că va mai trece mult timp până când oamenii, și mai ales autoritățile, vor înțelege că pentru o comunitate sănătoasă, cultura e vitală. – Diana Buluga, actriță/manager cultural E păcat – mai ales în contextul în care munca într-un astfel de ONG cultural, pe lângă faptul că aduce, propriu-zis, arta binelui în comunitate, contribuie la dezvoltarea membrilor din interiorul organizației în moduri în care facultățile făcute sau locurile de muncă avute anterior nu au putut să o facă. Bogdan face parte din echipa C.A.E din 2017. Acum ocupă rolul de fotograf și coordonator al departamentului vizual. Dar până să ajungă în acest punct a parcurs un drum lung de patru ani în care nu s-a oprit nicio secundă din învățat, ca parte a echipei. Iar toate noile informații și abilități dobândite l-a adus în punctul și-n rolul pe care-l ocupă astăzi. Create.Act.Enjoy e o experiență unică. Pe plan profesional am învățat enorm de multe lucruri nu doar în domeniul fotografiei, ci și în relații publice, marketing, scriere de proiecte sau coordonare de persoane. Pentru mine, a fost ca o a doua „facultate”. Dar a fost o facultate cu o cultură organizațională cât se poate de prietenoasă și deschisă. Complementar, pe plan personal am interacționat cu oameni superbi pe care nu mi-aș fi imaginat că o să îi întâlnesc vreodată. Dacă ar fi să mă vizitez pe mine, din liceu, și să îmi povestesc toate proiectele incredibile din care voi face parte, la Create, nu m-aș crede, dar aș fi extrem de fericit. – Bogdan Botaș, fotograf și coordonator al departamentului vizual Această echipă, cu oameni pregătiți la fel ca Bogdan, își dorește să facă tot posibilul ca proiectul Terapie prin Artă să se întâmple și în 2021. Însă, din cauza lipsei sprijinului autorităților, nu vor ști decât în ultima clipă dacă chiar vor reuși să implementeze proiectul exact așa cum își doresc sau dacă vor fi nevoiți să-l reducă, în funcție de bugetul final obținut. Iar asta pentru că li s-a spus și anul trecut și li se spune și acum: „E nevoie de voi mai mult ca oricând”. Și ei știu asta – li s-a confirmat încă din 2020. Cu toate astea, după cum spunea Diana: „Va mai trece mult timp până când oamenii, și mai ales autoritățile, vor înțelege că pentru o comunitate sănătoasă, cultura e vitală.” Nu le stă în fire să nu facă tot ce le stă în putere ca să ajungă să organizeze o cea de-a noua ediție a proiectului, exact așa cum o visează ei. Așa că au decis să apeleze la comunitatea lor, în care au atât de multă încredere, prin lansarea unei campanii de strângere de fonduri. „Simțim că anul acesta, fără susținerea comunității, nu vom avea cum să-l facem”, a adăugat Diana. Astfel, până în 15 iunie, poți și tu dona direct pe createactenjoy.com orice sumă dorești, o singură dată sau recurent ori 2 euro direct prin SMS la 8833. E una dintre formele prin care C.A.E încearcă să supraviețuiască, alături de încercarea de a găsi parteneri privați care să se alăture demersului lor. Dacă și tu rezonezi cu scopul, misiunea și viziunea ONG-ului cultural Create.Act.Enjoy și-ți dorești să-i ajuți să aducă arta binelui în comunitate și anul acesta – într-un moment în care este nevoie de ei în spitale mai mult decât oricând – susține ediția din 2021, prin care își propun să ajungă în șapte spitale din România. Hai să înțelegem împreună, mai degrabă mai devreme decât mai târziu, că pentru o comunitate sănătoasă, cultura e vitală! Sursă foto articol: Georgiana Bădescu, Ioana Ofelia și Bogdan Botaș.

De vorbă cu echipa Create.Act.Enjoy despre cea de-a noua ediție a proiectului Terapie prin Artă