Universitatea Babeș-Bolyai

Adaptarea la situațiile de criză nu este una plăcută și impune măsuri noi, iar pandemia căreia încercăm cu toții să-i facem față a luat prin surprindere multe sectoare de activitate, inclusiv cel educațional, un pilon important în fiecare stat. Cum au primit universitățile clujene această schimbare neașteptată, cum s-au adaptat și ce schimbări va presupune digitalizarea actuală pentru următoarele generații? Federația Tinerilor din Cluj, Cluj For Youth și Consorțiul Organizațiilor Studențești din Cluj au inițiat în contextul actual și având în vedere preocuparea lor principală, o serie de conferințe online, pe teme de interes pentru tineri. Ieri, de la ora 18.00, a avut loc un astfel de eveniment cu scopul de a prezenta modul în care universitățile clujene s-au adaptat la predarea cursurilor în mediul online și cum au întâmpinat provocările apărute în vreme de pandemie. Invitați la discuție au fost rectori, prorectori sau decani ale celor mai importante și mai mari instituții de învățământ superior din oraș: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Universitatea de Artă și Design și Facultatea de Interpretare Muzicală, Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima”. Rectorul Universității Babeș Bolyai a relatat audienței că digitalizarea a fost unul din componentele principale în programul său de candidatură, însă venirea pandemiei i-a făcut să grăbească lucrurile. Au crezut că va fi un proces simplu, mai ales luând în calcul faptul că au multiple programe de învățământ la distanță, dar și un corp profesoral relativ tânăr. Lucrurile s-au dovedit a fi mai complicate, din diverse motive. În primul rând, cadrele didactice au continuat să predea în mod tradițional, doar că online, fără a schimba structura informației, organizarea ei. Mai apoi, studenții – generația digitală – erau obișnuiți să vadă Internetul ca o platformă de entertainment. Fiind nevoiți să fie prezenți în mediul online nu neapărat din plăcere, ci pentru cursuri, și chiar într-un număr de ore mai mare, au devenit stresați, obosiți și nemulțumiți. În plus, UBB este o universitate mare, iar reglementările pentru stocarea și păstrarea informației li s-au părut gândite pentru instituții medii și mici. Au reușit, însă, să se adapteze cât de bine s-a putut. Vedem trecerea la online ca o situația de criză, nu e un scenariu ideal sau spre care țintim. Cine spune că varianta online e mai bună decât cea tradițională, ori nu a urmat un program calitativ, ori nu înțelege funcția unei universități. În ”condiții de război” ne-am adaptat de dragul studenților, e clar că sunt lucruri care pot fi îmbunătățite. Nu vom rămâne într-o paradigmă online după finalizarea pandemiei, vrem să revenim la învățământul tradițional, mult infuzat de componenta online, desigur - prof. univ. dr. Daniel David Și pentru cadre didactice, și pentru studenți, metoda de predare online a fost o provocare, la care s-au adăugat aspecte multiple ce i-au încărcat emoțional: izolare, interacțiuni și deplasări limitate, angoasa unei eventuale infectări cu virusul, întrebări legate de viitor. Conform spuselor rectorului USAMV, toate acestea au dus la crearea unei stări de neliniște, chiar de frustrare. Pentru facultățile unde activitățile cu caracter practic, aplicativ, joacă un rol vital, lucrurile au fost și mai complicate. Și totuși, au ieșit la iveală modalități eficiente de predare: conținut vizual (imagini, video-uri, demonstrații), dar și scenarii clinice și discuții anonimizate cu pacientul, în cazul viitorilor doctori. Fiind extrem de aproape de domeniul medical și prevăzând modul în care situația va evolua, Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj a fost prima din țară care a luat decizia de a muta activitatea online. Nu a fost ușor, dar nu a fost atât de greu pe cât ne așteptam pentru că multe lucruri erau pregătite pentru așa ceva. Aveam platforme electronice, aveam soft-uri, nu le foloseam complet. Studenții au crescut cu laptopul și tableta, a fost ușor să treacă la utilizarea lor în scop didactic. La noi, provocarea a ținut de interactivitatea la cursuri, dar am găsit modalități de a-i menține activi, de a-i provoca la discuții și online. Spre surprinderea noastră foarte plăcută, am sesizat că erau mai mulți studenți prezenți activ decât în cazul în care ne întâlneam fizic. Nu știm cum va evolua situația epidemiologică, așa că ne-am creat un scenariu în care trecem în mare parte spre acțiuni de simulare și activitate online pentru că ne imaginăm că accesul la pacienți va fi limitat pentru siguranța celor implicați - prof. dr. Daniel Mureșan În învățământul vocațional-artistic, componentă practică este imensă. Cum predai artă în mediul online? Conf. univ. dr. Mara Rațiu - Prorector Universitatea de Artă și Design, a mărturisit că inițial a existat o anumită rezistență din partea anumitor profesorilor, dar s-au adaptat încet cu toții. Și asta pentru că interesul este binele studenților. S-au făcut eforturi și crede că ajung la liman, procesul de predare este funcțional. Acum, însă, e momentul să reflectăm la ce înseamnă acest tip de învățământ - online. Același tipar a existat și la Facultatea de Interpretare Muzicală, Academia Națională de Muzică “Gheorghe Dima”. Artă nu am făcut în această perioadă, ci doar am încercat să menținem educația în parametrii corecți, astfel încât nivelul lor de pregătire al studenților să nu fie afectat negativ atunci când ne vom revedea. Cursurile practice – inițial imposibil de realizat în perspectiva unor colegi, au avut și ele loc. Studenții ne-au trimis înregistrări, au fost și situații care au ajuns în zona comicului. După cum știți, instrumentiștii sunt acompaniați de pianiști. Imaginați-vă că fiecare a înregistrat partea lui, singur, iar mai apoi au făcut legătura dintre ele. Fără editare, fără nimic, căci nu toți ne pricepem la asta. A fost nevoie și de 20-30 de încercări, având în vedere că live, cei doi piloni sunt interdependenți. Chiar dacă studenții s-au descurcat în mod admirabil în condițiile acestea, ne spun des că abia așteaptă să ne întâlnim din nou la facultate - conf. univ. dr. Iulia Suciu Niciuna dintre instituțiile clujene prezente în discuție nu ia în calcul transferarea cursurilor online și în 2020-2021, pe modelul britanic, decât dacă vor fi obligați de legislație. Vor să revină la varianta academică clasică, mult dezvoltată sub aspect online, dar fără a se limita la acest mediu. Își doresc întoarcerea la interacțiune directă în săli de curs, laboratoare, stațiuni, ferme, cu păstrarea lucrurilor bune, cum ar fi pregătirea unor materiale speciale care să fie disponibile online pentru studenți sau accesul la pacienți virtual. Dacă ceva ne-a arătat această perioadă, este tocmai faptul că digitalizarea completă a învățământului nu este posibilă sau de dorit. Învățământul tradițional este esențial pentru că întâlnirea față în față nu asigură doar schimbul de informații, ci este mediul propice pentru formarea tinerilor prin interacțiunile la care îi provoacă și atmosfera generală - conf. univ. dr. Mara Rațiu Abordând subiectul modalităților de evaluare, toate universitățile au decis că finalizarea studiilor va avea loc online, indiferent că vorbim despre licență sau masterat. Cei de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară au optat pentru susținerea examenelor prin examinare orală, iar la UMF proba practică va consta în prezentare de dosare clinice progresive, cu întrebări una după alta, un fel de arbore decizional. Și pentru admiterea la facultate, majoritatea lucrurilor se vor desfășura tot în mediul virtual. La Universitatea Babeș Bolyai, doar la Facultatea de Teatru și Film va fi dată proba live, cu respectarea unor măsuri riguroase de distanțare. Examenul de admitere de la Facultatea de Medicină și Farmacie se va susține fizic la finalul lunii iulie în mai multe amfiteatre din oraș. Studenții străini vor avea parte de o evaluare online. În ceea ce privește universitățile din domeniu artistic, admiterea va avea loc pe baza portofoliului și a unui interviu (UAD), respectiv în bază de înregistrări video și interacțiuni online pentru probele care o cer (Facultatea de Interpretare Muzicală, Academia Națională de Muzică). Structura evenimentului online a permis celor care priveau transmisiunea live să adreseze întrebări invitaților. Astfel, au fost abordate subiecte de mare interes, precum: cum s-au modificat cerințele referitoare la realizarea practicii de vară de către studenți, dacă se ia în calcul introducerea unor cursuri de utilizare a platformelor online în scop educațional în cadrul universităților, cum sunt ajutați studenții care, din cauza problemelor financiare, nu își permit să dea examenele online, dar și cum sunt gestionate situațiile de suprasolicitare a studenților de către profesori, cum este monitorizată relația dintre aceștia în perioada aceasta? Un lucru este clar: universitățile urmăresc, chiar și în aceste momente grele, doar binele studenților, și fac eforturi continue pentru a le asigura o bună pregătire academică, dar și confortul de care au nevoie pentru a trece mai ușor prin această perioadă. Am încercat să acoperim în săptămâna imediat următoare declarării stării de urgență toate cererile de burse sociale, (înainte dădeam doar unui procent, acum am dat pentru toți din fonduri proprii), astfel încât să ne asigurăm că au acces la un laptop, la o tabletă. Suntem în discuții cu infrastructuri din învățământul pre-universitar ca să asigure cele necesare în diverse zone ale țării celor care nu au posibilitatea logistica pentru susținerea examenelor - prof. univ. dr. Daniel David Studenților de la Facultatea de Medicină și Farmacie le-a fost adus la cunoștință programul ministerului, care permite asigurarea sumei de 200 euro celor nevoiași, Au exista 2-3 cereri, care au fost soluționate. La Academia de Muzică nu conexiunea la Internet sau lipsa device-urilor electronice a reprezentat o problemă. Aici, cele mai întâlnite solicitări ale studenților au fost acelea de a intra în sălile și a folosi instrumentele de percuție sau a-și face înregistrările pentru examene, de a folosi spațiu pentru coregrafii. În final, invitații au punctat importanța de a ne aminti că este o situație de pericol, că ne adaptăm, că nu se construiește acum un model ideal, ci doar se gândește inovator și creativ, pentru ca după pandemie să fie îmbunătățite practicile educaționale. E, de asemenea, un moment prielnic ca să reflectăm asupra faptului că crizele sunt neașteptate, negative, dar ne obligă la progres în anumite direcții. Dacă înțelegem profunzimea acestor lucruri, putem avea și avantaje la final. Da, este o criză, da, este o schimbare ce poate fi folosită ca motor, dar nu trebuie să lăsăm această criză să ne ducă unde vrea ea. Noi trebuie să dirijăm această schimbare - prof. dr. Daniel Mureșan Studenți, voi cum v-ați adaptat ”mersului” la facultate pe timp de pandemie?

Câteva idei adunate la Conferința “Universitățile Clujene în vreme de pandemie”

Cluj-Napoca va găzdui 7 evenimente cu prilejul președinției române a Consiliului UE

Ce beneficii ai ca student în Cluj

Marșul lecturii @ Universitatea Babeș-Bolyai