Briana Szabo

Atunci când feed-urile noastre de social media au început să fie pline cu articole care făceau referire la Briana Szabo, cea mai tânără tenismenă în WTA Tour, sub forme precum: „Cea mai tânără jucătoare din clasamentul WTA este o româncă”, „Briana Szabo a câștigat puncte la doar 15 ani” și „Briana Szabo, cea mai importantă victorie a sa de până acum”, n-am putut să nu devenim automat curioși de persoana din spatele acestui titlu. WTA Tour, turneu organizat de Women’s Tennis Association, implică turneele și circuitele profesioniste de tenis feminin la nivel mondial. Am știut că ea ar putea să fie un exemplu de performanță pentru alți tineri (și nu numai), la care aceștia să se raporteze și de către care să se lase inspirați. Nu doar în sport, ci și în orice altceva își propun. Așa că, în mod natural, ne-am întrebat: „câtă muncă stă în spatele reușitelor sale?”, „care este povestea sa de până acum ca tenismenă?”, „cum i-a fost influențat parcursul de faptul că tatăl său i-a fost antrenor în toți acești ani?” și “care este relația Brianei cu eșecul?”. Ne-am întâlnit cu ea într-o după-amiază de miercuri la o terasă și am povestit. Briana tocmai ieșise de la masaj. Așa cum face de obicei atunci când își ia scurte pauze de câte două-trei zile, imediat după ce se-ntoarce dintr-un turneu intens. E parte din recuperarea ei, după care începe să se antreneze din nou. Continuă astfel, făcând câte șase antrenamente pe săptămână a câte două ore fiecare, plus încă o oră de antrenament de rezistență pe teren. Rutina ei ia această formă în contextul în care nu are turneu în săptămâna respectivă și se poate bucura de niște timp petrecut acasă. Când are turneu, în schimb, se antrenează și mai intens decât atât. Atunci când i-am adresat prima întrebare, „Ce înseamnă intrarea în clasamentul WTA pentru tine?”, înțelesesem deja că reușita aceasta este o celebrare a perseverenței și constanței cu care ea se antrenează zi de zi pentru a deveni o tenismenă mai bună. Și, după cum îi place ei să spună și să conștientizeze, intrarea în clasamentul WTA este un pas extrem de important în cariera pe care își dorește să și-o construiască pe termen lung în tenis. Ia tenisul extrem de în serios, fiindu-i prioritatea numărul unu în viața de zi cu zi, prioritate pe care aspiră să o cultive și mai mult în perioada ce urmează. Nivelul la care visez să ajung este cel de jucătoare profesionistă. Începând cu vârsta de 14 ani – vârsta de la care am putut alege să încep să joc la seniori – am decis să accept această provocare. M-am simțit pregătită să fac asta și am fost susținută de tatăl meu, Adrian Szabo, care-mi este și antrenor. Am făcut tranziția dinspre juniori înspre seniori mai devreme decât alte jucătoare. Sunt tenismene care aleg să joace mai mult timp la juniori, până în jurul vârstei limită de 18 ani, făcându-și punctele WTA de-abia mai târziu în viață. Fiecare își alege drumul în acest sens în funcție de obiectivele sale proprii și personale. Încrederea în sine a Brianei și dorința de a atinge obiective tot mai înalte vin din faptul că recent s-au împlinit 10 ani de când a jucat tenis pentru prima dată. N-ar putea spune dacă s-a îndrăgostit de acest sport din start sau nu fiindcă, la vremea respectivă, practica și patinajul în paralel. Ce-ar putea spune, însă, este că nu crede în faptul că talentul ar putea să bată vreodată munca multă și exercițiul constant. Practicând tenisul cu regularitate și având mici influențe din familie, a dezvoltat o pasiune pentru acest sport. O pasiune pe care o cultivă și care se află la început de drum. Prima dată când am jucat tenis aveam cinci ani. Timp de patru ani am continuat să joc alături de grupe de copii doar o dată pe săptămână. N-am avut un plan la început. N-aș putea spune că încă din prima zi mi-am dorit să ajung o profesionistă în acest sport. Dar, fiindcă tata era antrenor de tenis și la vremea respectivă, veneam deseori la antrenamente cu el și-mi făcea plăcere să joc și eu, la rândul meu, cu restul copiilor. La nouă ani, însă, am decis să nu mai joc la grupele de copii. Am simțit că e momentul să încep să mă dedic serios acestui sport fiindcă îl făceam cu mare drag și știam că am potențial. De-acolo încolo, deciziile luate de către Briana au venit cu naturalețea cu care unele lucruri bune se leagă pe neașteptate în viață. Mai întâi și mai întâi s-a consultat cu tatăl său pentru a fi sigură că pornește la drum fiind conștientă de tot ceea ce această călătorie avea să implice. „Nu m-a speriat în niciun fel ceea ce anticipam că are să urmeze fiindcă eram convinsă deja în acel moment că tenisul e sportul care mi se potrivește. Așa că, i-am spus da tatălui meu, mi-am spus da mie și i-am spus da și tenisului”, ne-a mărturisit ea. Primul pas pe care l-am făcut în această direcție a fost să renunț la patinaj ca să mă pot dedica în întregime tenisului. Apoi, în jurul vârstei de 10 ani am început să joc tot timpul doar eu, individual. Uneori, acasă, mai jucam și cu tata. Pe măsură ce jucam mai mult, îmi doream și mai mult să joc. Treptat și natural, tenisul s-a transformat într-un sport de performanță. Dacă la vârsta de nouă ani făceam câte trei antrenamente pe săptămână, la 10 ani am luat decizia să mă mențin constantă și să nu fac mai puțin de patru antrenamente de tenis într-o săptămână. Weekendurile mi le petreceam de multe ori jucând în turnee de copii prin țară. Încă o dată, lucrurile s-au legat natural pentru ea: doi ani mai târziu, la vârsta de 12 ani, a și început să joace în turnee din afara țării. La-nceput a jucat în apropiere: prin Ungaria, Austria și Cehia. Acum a început să se avânte și mai departe – chiar și pe alte continente. Spre exemplu, în 2021, Briana a jucat în Cairo, Egipt. Pasionaților de tenis le place să spună că acolo, Briana a făcut un „meci mare în primul tur al turneului de 15.000 de dolari din Cairo”. Însă, cu toate că a fost extrem de aproape să realizeze primul său punct WTA, câștig de cauză a avut adversara ei, Hana Mortagy. În acel moment, nu mai era un secret pentru nimeni cât de mult și-ar fi dorit Briana să obțină respectivul punct WTA. A fost dezamăgită? Cu certitudine, dar mai important e cum a trecut peste asta. Cred că am reușit să-mi creez o relație sănătoasă cu eșecul. Nu-mi este greu să-l accept. Sunt momente în care sunt extrem de supărată după meciuri, dar îmi dau voie să simt exact ceea ce simt în momentul respectiv. Mă descarc și după una-două zile îmi revin. Apoi, o iau de la capăt. Deși mă afectează vizibil pe termen scurt, pe termen lung nu mai simt repercusiunile eșecului. Continui, în schimb, să lucrez în vederea îndeplinirii scopurilor mele. Poate că asta se datorează și muncii pe care o fac cu psihologul meu de ceva timp, cu scopul de a deveni cât mai puternică mental. De fapt, atunci când am întrebat-o care este, din punctul ei de vedere, singura caracteristică fără de care o persoană care practică tenis de performanță n-ar putea să aibă succes, Briana ne-a răspuns simplu: puterea psihică. „Atunci când vine vorba de tenis, cred că latura aceasta psihică s-ar putea, de multe ori, să se dovedească ca fiind chiar mai importantă decât jocul de tenis în sine”, ne-a spus ea. Lucrul cu psihologul a fost întrerupt pe alocuri, de-a lungul timpului a făcut anumite pauze pe care acum le consideră ca fiind nejustificate. Își dorea să se ajute singură să evolueze mental. Dar n-a reușit așa cum și-ar fi dorit. Pe lângă munca constantă cu psihologul, ce o mai ajută să se mențină puternică pe teren este relația pe care a construit-o cu tatăl ei, atât ca părinte, cât și ca antrenor, în decursul timpului. Fiind o relație în care ambele părți își dau silința să separe latura personală și cea profesională, este una care Brianei îi face bine. Sprijinul pe care-l primește din partea lui o face să simtă că sunt o echipă. Cu toate acestea, și relația lor vine la pachet cu suișuri și coborâșuri – la fel ca orice relație care este atât de apropiată. Relația frumoasă pe care o am cu tata mă ajută foarte mult. Cred că e un mare plus pentru că, fiind el antrenorul meu, putem povesti și acasă despre tenis. Cu toate acestea, încercăm să nu vorbim decât rareori despre asta atunci când suntem toți, acasă. Preferăm să menținem tenisul doar pe teren ca să reușim să separăm cumva aceste două laturi importante ale vieților noastre. Oricum, eu cred că încrederea pe care o am în el mă poate ajuta să ajung la nivelul ridicat la care îmi și doresc să ajung chiar dacă pe teren se mai întâmplă să fie dificil. Apar divergențe între noi câteodată, mai ales pe teren, însă știu că acestea sunt constructive. La fel ca Adrian, și Briana are grijă să-și separe viața personală de cea profesională. Așa i-a insuflat tatăl ei încă de la început. Așa că deși se dedică mult tenisului, încearcă în continuare să fie atentă și la restul aspectelor din viața ei de zi cu zi: școală, examene, timpul petrecut cu familia și cu prietenii. M-am mutat din clasa a VII-a la Liceul Sportiv pentru că înainte aveam foarte multe ore pe zi, la școală și era complicat să mă împart eficient între studiu și antrenamente. Acum, sunt în clasa a VIII-a. Tocmai am dat examenul pentru Evalurea Națională. De aceea, în ultima lună, nu am prea jucat turnee; am vrut să am timpul necesar să mă pregătesc pentru examenul de capacitate. O să rămân, în continuare, la Liceul Sportiv. Iar în timpul liber și, mai ales în weekenduri, o să continui să ies cu prietenii și familia în oraș. Poate că se bucură de niște timp pentru ea atunci când e acasă. Dar în momentul în care pleacă în turnee, acest timp liber își face simțită lipsa. În acele momente, programul Brianei se împarte între teren și hotel în ciuda faptului că se află în destinații minunate fie europene, fie de pe alte continente pe care, poate, și-ar dori să le viziteze un pic mai mult decât reușește s-o facă. Chiar și așa… Cu toate că nu reușesc să vizitez orașele în care joc în turnee, îmi place faptul că atunci când călătoresc, iau contact cu alte culturi. Întâlnesc jucători din alte colțuri ale lumii. Povestesc cu ei. Legăm prietenii. E memorabil de fiecare dată. La urma urmei, asta-i ceea ce vine la pachet cu tenisul de performanță. Dacă ar fi să aleagă o tenismenă mondială cu care și-ar dori să se întâlnească într-un astfel de context, aceea ar fi Victoria Azarenka. Îi place stilul ei de luptătoare și jocul agresiv. De câte ori o privește jucând, are senzația că nu renunță și nici nu este dispusă să o facă. Acesta este un stil de joc cu care Briana rezonează extrem de mult. Stilul agresiv înseamnă, până la urmă, că iau mingile mai repede. Că încerc să fac mai multe puncte decât adversara mea. Că îmi dau silința să conduc jocul în loc să-mi las adversara să-l conducă ea. Și, practic, înseamnă că dețin controlul. Asta e ceea ce îmi doresc să îmbunătățesc în următorul an, căpătând și mai multă experiență. Pentru asta, intenționez să urc pe o poziție mai bună în clasamentul de juniori și să continui să joc în turnee ca să mai obțin puncte care să mă mențină în WTA. Cu toate acestea, nu clasamentul este ceea ce mă interesează cel mai mult în acest punct fiindcă sunt conștientă că mai am timp. Are tot timpul în față ca să poată urca în clasamente și să se întâlnească pe teren cu jucătoare cu care acum doar visează să joace. Până atunci, însă, intenționează să ia lucrurile treptat. Dacă o să se numere printre norocoasele care vor primi un wildcard – care ar putea veni sub forma unei invitații – la Winners Open, noul turneu WTA desfășurat chiar aici, în Cluj, va juca în cadrul acestuia în august. În același timp, și-ar dori ca în următorul an să aibă ocazia să participe la WTA din nou. Dacă nu va juca, în schimb, Briana va vrea să se afle în tribune. Chiar și din tribune, ea este convinsă că WTA ar fi o experiență memorabilă. În același timp, va vrea să continue să joace la cât mai multe turnee. Partea bună e că în Europa poate face asta: turnee au loc chiar și săptămânal în diferite țări ale Europei. Partea mai puțin bună e că până la vârsta de 16 ani nu va putea să joace decât în aproximativ 12 turnee, iar Briana a jucat deja în mai mult de jumătate din ele. De la 17 ani încolo, nu va mai avea o limită de turnee de seniori pe care le va putea juca. De-abia așteaptă momentul respectiv, iar noi de-abia așteptăm să mai auzim și despre alte reușite de-ale ei, fiindcă ne-a surprins plăcut persoana din spatele acestui titlu pe care am descoperit-o.

De vorbă cu Briana Szabo, cea mai tânără tenismenă în WTA Tour