catedrala schimbarea la fata

Știi deja că ne place să fim tot timpul în căutare de noi modalități prin care să (re)descoperim Clujul astfel încât să ne (re)îndrăgostim de el frecvent. Așa, profităm de faptul că orașul în care trăim este îndeajuns de ofertant încât să nu ne plictisim prea repede. Iar de această dată, am decis să ne uităm puțin la istoria clădirilor Clujului pe lângă care trecem aproape zilnic, fără a le cunoaște trecutul. Am început să ne documentăm. Pentru că am descoperit că trecutul în Cluj a fost cel puțin la fel de exciting precum e și prezentul în acest oraș, am simțit că ar fi păcat să păstrăm informațiile doar pentru noi. Așadar, am început să le publicăm pe contul nostru de Instagram și ne-am bucurat să vedem că și comunitatea #clujlife găsește aceste informații la fel de interesante ca noi. Ne-am convins de acest lucru când am văzut că zeci de persoane salvează aceaste postări, le trimit mai departe celor apropiați lor și ne spun în comentarii că “ne mulțumesc pentru lecția de istorie.” Ca urmare a reacțiilor pozitive la această inițiativă de-a noastră, ne-am hotărât s-o ducem puțin mai departe și s-o transformăm într-un articol care să-ți ofere o scurtă “lecție de istorie” într-o manieră prietenoasă. Și asta-i ceea ce a rezultat. Turnul Croitorilor – Centru de Cultură Urbană Fun fact #1: În urmă cu peste 500 de ani, Turnul Croitorilor din Cluj era probabil cel mai puternic punct de apărare al Cetății, aflându-se în zona cea mai expusă pericolelor. Turnul Croitorilor a fost distrus și reconstruit în repetate rânduri, ajungând să fie reconstruit în formă actuală de-abia în anul 1718, de către generalul austriac Kriegsbaum. Fun fact #2: Cel mai important an din punct de vedere istoric pentru Turnul Croitorilor a fost anul 1601 când, capturați fiind după bătălia de Mirăslău, generalul lui Mihai Viteazul, Baba Novac și preotul Saki au fost executați în cetatea Clujului de către nobilii transilvăneni. Fun fact #3: Ca urmare, Mihai Viteazul a recucerit orașul și, în semn de apreciere pentru fostul său general, a înfipt un steag pe locul execuției sale. Astfel că, pe peretele sudic a fost montată o plăcuță cu textul: “După bătălia de la Guruslău, din 3 august 1601, Mihai Viteazul a poposit cu oastea sa în Cluj în 11 – 15 august 1601, cinstind la Turnul Croitorilor memoria generalului Baba Novac.” Fun fact #4: Așa se face că în anul 1975, pe spațiul verde de lângă Turnul Croitorilor, a fost ridicată statuia generalului lui Mihai Viteazul, Baba Novac, de către sculptorul Virgil Fulicea. Fun fact #5: În perioada comunistă, în urmă lucrărilor de renovare din 1956 – 1957 și, respectiv, 1959, a fost amenajat aici un Muzeu de Istorie al orașului, care includea un laborator de fotografie și un atelier de restaurare – care nu a ajuns, însă, să fie deschis niciodată publicului larg din cauza autorităților comuniste. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de Turnul Croitorilor Cluj (@turnulcroitorilor) Teatrul și Opera Națională Cluj-Napoca Fun fact #1: Clădirea Teatrului și a Operei Naționale Cluj-Napoca a fost ridicată în anii 1904 – 1906 de către firma arhitecților austrici Helmer și Fellner pe locul fostei piețe de lemne a orașului, și anume actuala Piață Avram Iancu. Fun fact #2: Cu o capacitate de peste 900 de locuri, inaugurarea clădirii Teatrului a avut loc în ziua de 8 septembrie 1906, iar începând din 1919 aceasta adăpostește și Opera Națională din Cluj. Fun fact #3: Speaking of which, la intrarea în clădire se regăsesc statuile celor două muze care patronează Teatrul şi Opera: Terpsihora, muza muzicii şi a dansului, şi Thalia, muza comediei şi a teatrului – care s-au dovedit a fi fost construite la o anumită perioadă de timp după construirea clădirii propriu-zise. Fun fact #4: Bine de știut despre Teatrul Național este că prima reprezentație în limba română în clădirea Teatrului Național din Cluj a avut loc la 14 mai 1919, iar primul spectacol al companiei Teatrul Național din Cluj a avut loc la 1 decembrie 1919, marcând un an de la Marea Unire. Cu acest prilej, s-au jucat piesele Poemul Unirii și Se face ziuă, ambele de Zaharia Bârsan. Fun fact #5: Bine de știut despre Opera Națională Română este că de la înfiinţare şi până în prezent, pe scena Operei Naţionale Române din Cluj au fost prezentate peste 200 de titluri de operă, operete şi balete din repertoriul universal, demonstrând o largă deschidere spre toate şcolile şi stilurile, precum şi peste patruzeci de creaţii româneşti chiar și în premieră absolută – culminând cu OEDIP de George Enescu şi Meşterul Manole de Sigismund Toduţă. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Catedrala Schimbarea la Față / Biserica Minoriților Fun fact #1: Catedrala Schimbarea la Față, cunoscută și ca Biserica Minoriților, a fost ridicată între anii 1775 – 1779 de către ordinul romano-catolic al Fraților Minori Conventuali, știuți și ca “minoriți” – cea mai veche ramură a franciscanilor. Fun fact #2: Acest monument istoric și architectural este considerat a fi unul dintre “cele mai disputate edificii religioase din Cluj-Napoca” fiindcă turnul bisericii s-a prăbușit la 22 septembrie 1779, făcând și o victimă umană, din cauza unei erori de construcție, urmând ca 3 ani mai târziu, turnul și fațada clădirii să fie ridicate din nou. Fun fact #3: În anul 1924, Papa Pius al XI-lea a decis ca biserica să devină proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma (Biserica Greco-Catolică). Călugării franciscani s-au baricadat atunci înăuntrul monumentului, iar pentru evacuarea lor a fost necesar să intervină forțele de ordine. Biserica Română Unită cu Roma (Biserica Greco-Catolică) devine interzisă în anul 1948, iar clădirea este dată de către autoritățile comuniste Bisericii Ortodoxe Române. Fun fact #4: După Revoluția din 1989, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a solicitat să îi fie recunoscut dreptul de proprietate asupra edificiului religios. Refuzul a declanșat un proces ce a durat opt ani și care a fost mutat pe la diferite instanțe de pe tot cuprinsul țării. Într-un final, Curtea de Apel Ploiești a decis că imobilul aparține de drept Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla. Fun fact #5: Acest fapt a generat o nouă serie de dispute – credincioșii ortodocși s-au împotrivit executării acestei sentințe. În data de 13 martie 1998 aceștia au refuzat să-i lase pe credincioșii greco-catolici să intre în biserică. Încă o data, a fost necesară intervenția forțelor de ordine. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Hotel Continental Fun fact #1: Hotelul Continental așa cum îl cunoaștem noi astăzi n-a fost dintotdeauna așa. Inițial, aici se afla Hotelul Național, o clădire clasicistă, construită pe un singur etaj - dar care a fost demolată în anul 1894. Atunci, sub îndrumarea arhitectului Lajos Pákey, a început să fie construit Hotelul New York. Pentru mai bine de o jumătate de secol, parterul hotelului a găzduit o cafenea literară și de presă clujeană. Fun fact #2: Mai apoi, după cel de-Al Doilea Război Mondial, în clădire să funcționeze un cămin studențesc. Dar au venit anii 1960 și, totodată, cu aceștia, a venit momentul hotelului să-și reia funcția inițială: astfel, acesta s-a transformat în Hotel Continental. Și a reprezentat, pentru o bună perioadă de timp, locul în care-și dădeau întâlnire marii scriitori clujeni ai vremii în anii premergători revoluției. Fun fact #3: Acesta a reprezentat, pentru o bună perioadă de timp, locul în care-și dădeau întâlnire marii scriitori clujeni ai vremii în anii premergători revoluției. Ion Mureșan și Ion Cocora, Petru Poantă și Augustin Buzura, D. R. Popescu și Aurel Gurghianu, Victor Felea și chiar și echipa tehnică de la U Cluj, toți au trecut pragul Hotelului Continental la vremea respectivă pentru a dezvolta ceea la ce ne referim astăzi ca fiind "istoria literară a Clujului." Fun fact #4: În 2005, nemaifăcând față standardelor hoteliere, clădirea își pierde funcția de hotel și rămâne doar numele acestuia. Câțiva ani mai târziu, în 2016, clădirea fostului Hotel Continental Cluj a intrat în reparații, lucrările fiind efectuate în regim de urgență, iar în 2018 s-a declarat public că lucrările de restaurare ale acesteia au fost finalizate. Fun fact #5: Dacă în 2016 se discuta transformarea Hotelului Continental în mall, în 2018, discuția se lărgea, incluzând perspectiva dezvoltării clădirii în scopuri culturale, iar în 2020 încă suntem nesiguri cu privire la care va fi scopul său. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Biserica Sfântul Mihail Fun fact #1: Biserica Sfântul Mihai din Cluj a fost construită între secolele XIV – XV și este considerată a fi unul dintre cele mai reprezentative edificii gotice din România – astfel, începând cu anul 2010, este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Fun fact #2: Noile libertăți și privilegii oferite Clujului în 19 august 1326 de către Carol Robert d’Anjou includeau și dreptul orașului de a-și alege preotul și parohul, iar acest privilegiu urma să se materializeze prin ridicarea unei biserici parohiale, care s-a dovedit a fi tocmai Biserica Sfântul Mihail. Fun fact #3: Turnul acestei biserici este considerat a fi cel mai înalt turn de biserică din România, însă parcursul său n-a fost nicidecum unul liniar. Inițial, au fost proiectat două turnuri pentru fațada principală, însă doar cel de nord-vest a fost construit (între anii 1511 – 1543). Turnul a fost distrus în urma unui incendiu în anul 1697, însă în anul 1744 a fost reconstruit în stil baroc. Dar și în 1763 a ajuns să fie demolat din cauza deteriorărilor provocate de un cutremur. Construirea actualului turn cu ceas a fost finalizată de-abia în anul 1860. Fun fact #4: Câteva dintre cele mai importante momente din istoria orașului s-au petrecut chiar în această biserică, și anume: aici a fost botezat Matei Corvin, regina Izabella le preda aici trimișilor împăratului Ferdinand I însemnele regale și tot aici au fost investiți renumiții principi ai Transilvaniei precum Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory. Fun fact #5: Biserica a fost restaurată în anii 1957 – 1960, moment în care au fost readuse la viață o parte din picturile murale realizate în secolele XIV – XV. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Strada în Oglindă Fun fact #1: Legătura dintre Biserica Sfântul Mihail și cele două palate care-i dau străzii Iuliu Maniu numele de Strada în Oglindă au, din punct de vedere istoric, o legătură mai strânsă decât am crede în primă fază. În secolul al XVIII-lea, sub presiunea opiniei publice care nu aprecia faptul că biserica era “ascunsă” între clădirile dimprejurul său, acestea au fost demolate. În schimb, parohia a fost despăgubită cu niște terenuri în imediata apropiere de biserică. Pe aceste terenuri, parohia a ridicat cele două clădiri în oglindă, aflate pe actuala stradă Iuliu Maniu. Fun fact #2: Ansamblul arhitectonic din capătul vestic al străzii a fost creat sub îndrumarea arhitectului Ignác Alpár. Lucrările au fost finalizate la sfârșit de secol XIX, în anul 1899. Urmând tendințele acelor vremuri, arhitectura clădirilor a fost inspirată de lucrările arhitectului Hausmann, arhitectul care a restructurat orașul Paris în secolul XIX. Fun fact #3: Arhitectura haussmanniană mai poate fi admirată, la noi în țară, și pe Bulevardul Magheru din București. Clădiri similare, ridicate față în față, aproape identice ca aspect, existau prin toată Europa, în secolul al XIX-lea, dar cele mai renumite sunt, cele din Paris, dar și din Viena. Fun fact #4: Atunci când au fost construite, la parterul acestora erau aranjate cele mai elegante spații comerciale clujene ale timpului, iar pe etaje au fost amenajate birouri de avocatură și apartamentele de locuit care erau date spre închiriere. Astfel, cele două Palate au ajuns să fie considerate unele dintre cele mai elegante clădiri din oraș. Fun fact #5: Momentan, Palatul din partea stângă se află în renovare, însă tot vei putea să surprinzi o frântură din modul cum au arătat și vor arăta (sperăm) cât mai curând cele două palate simetrice. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Hotel Melody Fun fact #1: Clădirea Hotelului Melody a apărut în peisajul urban al Clujului la jumătatea secolului al XIX-lea. Dar înainte de apariția sa, în acel loc existau alte două clădiri în care funcționau, la momentul respectiv, Biroul Fiscal al Clujului, care s-a transformat ulterior în berăria “Fiskus” și Hotelul “Pannónia.” Fun fact #2: Datorită planurilor arhitecților Antal Oriold și Benedek Endstrasser, cele două construcții anterioare au fost unificate. Astfel, această clădire a fost transformată în hotelul Központi Szállo, adică Hotel Central și nu și-a schimbat funcționalitatea pentru o perioadă lungă. Fun fact #3: Apoi, a urmat perioada interbelică, iar clădirea Hotelului Central a devenit sediul unei organizații caritabile – “Societății Surorilor Sociale” (Szociális Nóvérek Társasága) – în timp ce la etajul al doilea al edificului a funcționat o capelă. Mai apoi, după Al Doilea Război Mondial, a început să funcționeze un cămin studențesc și Restaurantul "Pescărușul" (Sirály). Fun fact #4: De-abia la jumătatea secolului XX, clădirea a redevenit hotel, unde funcționa totodată și primul bar de noapte din Clujul postbelic, loc în care evolua o orchestră profesionistă de jazz. Fun fact #5: Astfel, pragul acestui hotel a fost trecut de personalități cunoscute precum compozitorul romantic german Johannes Brahms, pianistul și compozitorul maghiar Franz Liszt. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Palatul Széky Fun fact #1: Palatul Széky este o clădire neogotică ridicată pe malul râului Someș din Cluj în anul 1893 la cererea farmacistului și profesorului universitar Miklós Széki și proiectată de către arhitectul Samu Pecz. Fun fact #2: După terminarea construcţiei palatului, Miklós Széki a deschis în încăperile de la sud-estul imobilului farmacia ce purta numele regelui umanist, Hunyadi Mátyás. Mobilierul farmaciei a fost realizat în stil neogotic de către tâmplarul clujean B. Bak Lajos. Fun fact #3: După moartea lui Miklós Széky, farmacia a fost preluată de către fiul acestuia, farmacistul şi profesorul universitar Tibor Széky – care a studiat la Berlin, avându-l profesor pe chimistului Karl Liebermann, fostul elev al lui Adolf von Baeyer care a câştigat premiului Nobel pentru chimie în anul 1905 – şi a funcţionat sub conducerea lui până în perioada de după Primul Război Mondial. Fun fact #4: În anii următori farmacia a căpătat denumirea de Şarpe (Kígyó), Apostol (în anii 1920-1930) şi Minerva (în prima jumătate a anilor 1940). Fun fact #5: Astăzi, Palatul adăpostește mai multe apartamente de locuit. La parter se află câteva magazine, inclusiv o farmacie – aceeași farmacie ale cărei baze au fost puse de către Miklós Széky, dar care acum există sub un alt nume. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de Alex | Urban • Nature • Travel (@florica.alex) Casa Matei Corvin Fun fact #1: Inițial, Casa Matei era cunoscută sub numele de “Casa Stefan Kolb,” dar cu toate că numele i s-a schimbat odată cu trecerea timpului, de-atunci încoace încă este considerată a fi unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Fun fact #2: Casa Matei reprezintă unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la cel renascentist, fiind construită în secolul al XV-lea și amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparținând vechii cetăți. Fun fact #3: Pe parcursul timpului, Casa Matei a îndeplinit diferite scopuri: a fost folosită drept han, în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind și alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. Fun fact #4: Din 1902 până în 1935, a fost deschis în incinta Casei Matei Muzeul Societății Carpatine Ardelene, care a fost dedicat turismului, etnografiei și balneologiei. Acesta găzduia colecție de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Fun fact #5: După cel de-al Doilea Război Mondial clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi Universitatea de Artă și Design, care o folosește și în clipa de față. De fapt, în urmă cu câțiva ani, în subsolul clădirii a fost amenajat un spațiu expozițional cu lucrări ale studenților de la Universitarea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Biserica Franciscană Fun fact #1: Biserica Franciscană este unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din Cluj, fiind construită pe locul în care se afla o prima biserică romano-catolică din Cluj. Biserica Franciscană așa cum o cunoaștem noi astăzi a fost ridicată astfel în perioada 1260 – 1290, fiind proiectată într-un stil romanic târziu. Fun fact #2: Lucrările pentru ridicarea mănăstirii de lângă biserică au fost inițiate în anul 1442 de către dominicani, cu sprijinul lui Ioan de Hunedoara. Începând de atunci, clădirea acesteia a fost folosită în diferite scopuri: mai întâi a fost locuință pentru regina Izabella a Ungariei (în 1557), ulterior lăcașul fiind transformat în școală unitariană (1558). Fun fact #3: A urmat ca în perioada 1693 – 1725 să înceapă funcționarea unei școli a iezuiților în această clădire, urmând ca ulterior, franciscanii să adăpostească o vestită bibliotecă a cărei colecții depășeau o mie de volume aici. Fun fact #4: Apoi, între anii 1906 – 1948, în mănăstire a funcționat tipografia Sfântul Bonaventura ce tipărea reviste religioase. Fun fact #5: Din momentul desființării ordinelor religioase de către autoritățile comuniste și până în prezent, clădirea mănăstirii adăpostește “Școala de Muzică” – actualul Liceu de Muzică “Sigismund Toduță.” Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Casino Centru de Cultură Urbană Fun fact #1: Clădirea este un monument istoric, fiind construită la finalul secolului al XIX-lea, într-un stil eclectic de factură vieneză. Și la baza construcției sale, la fel ca în cazul Hotelului Continental, au stat planurile arhitectului Pakey Lajos. Fun fact #2: Clădirea Casino din Parcul Central a îndeplinit, pe parcursul timpului, următoarele roluri: casino, muzeu etnografic (în perioada interbelică), școală de arte frumoase (în 1925) și restaurant. Fun fact #3: Motivul pentru care i se mai spune “casino” constă în faptul că, în perioada interbelică, în clădire, la mezanin, funcționa o ruletă. Era considerat “un loc pe care lumea bună îl frecventa.” Fun fact #4: În 2012, Casino Centru de Cultură Urbană a fost reabilitat. Așa că, în incinta sa se organizează acum evenimente și activități culturale și artistice. Misiunea spațiului este aceea de a conferi Clujului puțin din dinamica culturală specifică marilor orașe universitare din lume. Fun fact #5: În primii doi ani de la inaugurare, în centrul cultural și în parcul adiacent au avut loc 305 evenimente, dintre care 255 cu specific cultural și 50 de recepții. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Filiala Cluj a Academiei Române Fun fact #1: Filiala Cluj a Academiei Române a fost înființată în anul 1949 și în același an a primit ca spațiu de funcționare această clădire de pe str. Republicii nr. 9, un edificiu construit în stil eclectic care găzduiește și în zilele noastre filiala locală a Academiei. Fun fact #2: Noua structură avea în subordine Institutul de Lingvistică, creat în anul 1919 de către Sextil Pușcariu, membru al Academiei Române, sub denumirea de “Muzeul Limbii Române,” a cărui principală sarcină ştiinţifică era elaborarea Dicţionarului tezaur al Limbii române. Fun fact #3: În anii care au urmat actului de constituire a Filialei, au fost înființate sau integrate și alte institute de cercetare implicate în investigarea unor probleme fundamentale ale științei românești precum Colectivul de Geografie (1947), Observatorul Astronomic (19510), Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu” (1951), Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” (1957), Filialei Secția de Etnografie și Folclor, Institutul de Arheologie și Istoria Artei (1990), Centrul de Studii Transilvane (2007). Fun fact #4: Preşedinţii Filialei clujene a Academiei au fost personalităţi remarcabile ale vieţii ştiinţifice româneşti, care şi-au desăvârşit pregătirea ştiinţifică în principalele centre academice din Europa acelei vremi – ca de exemplu, primul preşedinte a fost academicianul Emil Petrovici, renumit lingvist, cel care coordona cercetările pentru finalizarea marii lucrări care a fost Dicţionarul Limbii Române. Fun fact #5: Începând din 2010 până astăzi, Filiala Cluj a Academiei Române “este o prezenţă vie şi activă, în inima Transilvaniei, prin activitatea ştiinţifică şi culturală a institutelor sale, prin bogata activitate editorială, prin editarea de carte ştiinţifică şi numeroase periodice de specialitate.” Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” Fun fact #1: Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” funcționează începând cu anul 1872, fiind creată odată cu înființarea Universității din Cluj. Atunci, Muzeul Ardelean a pus la dispoziția Universității, printr-un contract semnat la 29 august 1872, toate colecţiile sale de cărți, documente şi manuscrise. Fun fact #2: Ulterior, a intrat în posesia bibliotecii şi colecţia de publicații a Arhivei guberniale, fondul bibliotecii Institutului Medico-Chirurgical, precum şi biblioteca istoricului Joseph Benigni. La început, biblioteca a funcţionat în diverse spații, mutându-se în noua clădire a Universităţii abia în toamna anului 1895. Fun fact #3: Dar în perioada 1906 – 1907, s-a decis ridicarea unei noi clădiri a Bibliotecii Universitare; acest proiect a început în data de 14 iunie 1906, atunci când s-a întrunit oficial Comisia de construcții a Bibliotecii. Proiectul a fost finalizat cu ajutorul directorului Bibliotecii din acea perioadă, istoricul literar Erdélyi Pál. Fun fact #4: Apoi, a urmat inaugurarea noii clădiri de pe Strada Clinicilor, de la nr. 2 în data de 18 mai 1909. Totuși, câteva părți din proiectul de execuție au fost abandonate din cauza dificultăților de finanțare, fiind realizate abia între anii 1931 – 1934. Fun fact #5: După finalizarea proiectului în 1934, între anii 1952 – 1959, poetul Lucian Blaga, și-a găsit refugiul în Bibliotecă, în mica încăpere alăturată sălii de conferințe, supranumită de poet “sub nebănuitele trepte,” unde a tradus din Faust-ul lui Goethe. Astfel, în 1992, Biblioteca preia numele acestuia și ajunge să fie amplasată, construită și denumită așa cum noi o cunoaștem în ziua de azi. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE (@clujlife) Deci, a rezultat un potențial traseu de o zi în care (re)vedem aceste 13 bijuterii arhitecturale de neratat din Cluj cu scopul de a le privi puțin mai cunoscători, mai informați și, poate, chiar și mai curioși. În orice caz, mulțumim comunității #clujlife fiindcă ne-a dat imboldul să documentăm istoria tuturor acestor clădiri impresionante pe care, cu siguranță, o să le privim cu alți ochi de-acum încolo. Și dacă tot se-apropie weekendul, intenționăm să pornim pe acest traseu chiar într-una dintre zilele următoare. O să ne-ntâlnim și cu tine la admirat și… fotografiat?

Clădirile Clujului: bijuterii arhitecturale de neratat