facultate

Așa cum ne-am aștepta, majoritatea studiilor din literatura de specialitate ne arată că nivelurile raportate de anxietate, depresie și stres sunt semnificativ mai mari în populația generală, inclusiv în rândul cadrelor medicale și a studenților, din cauza efectelor pe care apariția pandemiei de COVID-19 le are. Însă, această creștere a emoționalității negative nu înseamnă că are loc și o creștere a prevalenței tulburărilor psihice, ci faptul că toți încercăm să ne confruntăm într-un mod adaptativ cu această situație problematică. Pe termen scurt, aceste emoții negative disfuncționale ne ajută, însă pe termen lung ele pot ajunge să ne afecteze funcționarea de zi cu zi în diverse domenii ale vieții noastre și să genereze distres și/sau dizabilitate. Identificarea acestor provocări și gestionarea lor la timp, prin intermediul unor strategii, tehnici și intervenții psihologice eficiente, ne va ajuta să ne adaptăm întoarcerii în format fizic la facultate, dar și să preîntâmpinăm un diagnostic clinic. Dacă și tu te întorci la facultate în format fizic, atunci acest articol te va ajuta să îți construiești o trusă de unelte psihologice la care să apelezi atunci când vei avea nevoie. Când devine anxietatea o problemă? A simți frică sau anxietate este o experiență normală pe care fiecare dintre noi o are în anumite situații specifice. Însă, acestea pot deveni o problemă atunci când sunt prea intense și persistente, mai frecvente decât de obicei și când ne provoacă atât de mult distres și/sau dizabilitate încât ne afectează viața de zi cu zi. De exemplu, este normal să ne îngrijorăm cu privire la stânjeneala pe care o vom simți atunci când vom intra în amfiteatru alături de colegii noștri după atât de multe luni, însă este atipic să evităm constant această situație de teama că vom fi judecați. Îngrijorarea că trebuie să ne întoarcem în format fizic la facultate și senzațiile puternice, precum transpirația excesivă, sunt lucruri de așteptat. Însă, e important să îți pui un semn de întrebare în momentul în care vei avea în mod repetat momente scurte de frică intensă, care apar brusc și sunt însoțite de senzații fizice intense, precum palpitațiile și amețelile. Dacă vei avea des aceste trăiri în sălile de curs și seminar și vei fi tot mai preocupat de faptul că aceste senzații vor putea apărea din nou, atunci acela va fi momentul în care anxietatea va deveni o problemă ce trebuie gestionată. Ce îngrijorări au studenții în această perioadă? Acum că am stabilit în linii mari care este diferența dintre anxietatea ca răspuns normal la factorii de stres puternici din mediu și anxietatea dezadaptativă, care este pervazivă, persistentă și patologică, voi lua temperatura emoțională a studenților din această perioadă și voi oferi câteva sugestii de gestionare a îngrijorărilor pe care le au. Bogdan este student în anul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. Începe facultatea în format fizic și mi-a mărturisit: „Anticipez că o să existe situații în care o să fiu copleșit de faptul că trebuie să vorbesc în fața atâtor oameni care mă privesc și trebuie să reînvăț să gestionez situațiile de genul. Also, reintrarea în rutina de a mă trezi super devreme și de a fi mereu pe drumuri spre cursuri.” Mara este studentă în anul IV la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică. Anul acesta își dă licența. Îmi povestește despre tema ei de licență cu patos, gesticulând frenetic așa cum n-am mai văzut de mult. Numără zilele până la revederea colegilor ei, dar în același timp, gândurile i se împletesc într-o horă rapidă de cercuri concentrice: „Mă tem să nu merg doar ca să am de ce să mă întorc.” Irina este studentă în anul II la Facultatea de Drept. Va merge în format fizic la cursuri. Îmi zice scurt: „știi, eu îmi gestionez mai bine sănătatea mentală când e online facultatea”. Cum facem față cu brio întoarcerii la facultate? Dacă te regăsești și tu în ceea ce au spus ei, îți voi împărtăși cinci strategii cu ajutorul cărora vei putea gestiona eficient îngrijorările, însă acestea nu sunt singurele modalități prin care le poți face față. De asemenea, te încurajez să adaptezi aceste strategii după situația, preferințele și nevoile tale specifice. Conectează-te cu ceilalți. Atunci când ne așteptăm să nu facem față/să facem față cu mare dificultate interacțiunilor sociale frecvente cu colegii, precum Bogdan, putem percepe faptul că standardul social este foarte înalt, iar noi nu credem că putem să ne ridicăm la acel standard. Vom putea fi hipervigilenți și vom avea o imagine negativă de sine. O potențială soluție este să te expui treptat situațiilor sociale. De exemplu, poți începe prin a menține contactul vizual pentru o perioadă mai lungă de timp cu un coleg, mai apoi poți participa ca observator la o discuție de grup, iar apoi să inițiezi tu o discuție. Creează-ți propria listă cu stimuli sociali la care să te expui treptat. Așa te vei integra și adapta cu succes întoarcerii la facultate în format fizic. Creează-ți o rutină. A avea un program zilnic ne face mai puțin vulnerabili la impredictibilitățile zilei de mâine, căci vom fi mai greu influențați de știrile ce anunță închiderea facultăților sau alte evenimente neplăcute sau de stările noastre neplăcute. Noi ne vom menține constantă implicarea în activitățile din rutina noastră. Exercită control acolo unde poți, adică asupra programului tău. Setează un program cu sarcinile pe care urmează să le faci în fiecare zi și încearcă să nu te abați de la el. Setarea scopurilor într-o manieră SMART. După întocmirea unui program general, sarcinile noastre specifice trebuie formulate astfel încât să urmeze acronimul SMART: Specific, Măsurabil, Abordabil/Realizabil, Relevant, Încadrat în timp. O sarcină trebuie să fie definită cât mai clar pentru a fi reallizată (S), trebuie să fie cuantificată cantitativ sau calitativ (M), să poată fi cu adevărat realizată (A), să conteze pentru noi (R) și să fie încadrată într-un interval de timp (T). Astfel, aproape orice obiectiv poate fi atins, iar probabilitatea de a ne simți copleșiți de acesta se reduce. Respiră abdominal. Ancorarea în momentul prezent o poate face pe Mara să facă față îngrijorării sale. Atunci când trăim pe deplin în „aici-și-acum”, când savurăm fiecare oră petrecută în sălile de curs și ne concentrăm asupra respirației noaste atunci când ne simțim împovărați, ne face mai puțin tensionați și îngrijorați. Pentru a respira abdominal, pune-ți o palmă pe piept și una pe abdomen. Când inspiri adânc, lasă mâna de pe abdomen să se ridice mai mult decât cea de pe piept. După ce te vei obișnui cu această tehnică, o vei putea practica oriunde, fără să fie nevoie să-ți pui mâinile pe abdomen și piept. Respiră abdominal în jur de 5/10 minute. Mindfulness este o intervenție similară, care te poate ajuta în gestionarea nivelurilor ridicate de anxietate. Fă exerciții fizice. Exercițiile fizice pot reduce semnificativ simptomele de anxietate și depresie. Poți gestiona îngrijorările pe care le ai prin practicarea unor exerciții fizice cu religiozitate. Asigură-te că dedici suficient timp sportului. Concluzii Mulți dintre noi așteaptă cu nerăbdare să se întoarcă pe băncile facultății pentru a avea parte de o experiență de învățare de calitate și de interacțiuni sociale valoroase. Însă, asta nu înseamnă că suntem pe deplin scutiți de valurile funcționale sau disfuncționale de anxietate. Astfel, trebuie să învățăm cum să gestionăm împreună curenții puternici ce pot să vină înspre noi o dată cu deschiderea ușilor facultății noastre. Ți-am oferit 5 sugestii, iar acestea ți se pot potrivi și pot funcționa pentru tine, însă, în egală măsură, acestea pot să nu ți se potrivească și să nu funcționeze. Totuși, le poți adapta. Găsește ancorele care să-ți asigure stabilitatea emoțională în momentul în care staționezi în băncile facultății tale.

Cum ne adaptăm întoarcerii la facultate în format fizic?