mihaela popa

Nu știu cum și cine a luat decizia în locul meu, dar eu am studiat limba germană în școală. Nu mi-a plăcut de ea, nici ei de mine, și trăiam constant cu o nemulțumire născută din faptul că jumătate dintre colegi primiseră șansa de a învăța franceză, rosteau cele mai melodioase cuvinte posibile, iar pe tablă, după ora lor, găseam scrise litere ce se uneau parcă formând flori, nu cuvinte. Am avut câteva tentative de a o învăța singură, am abandonat, am reluat și tot așa. De curând mi-a intrat în minte ideea să mă reapuc, de data aceasta cu ajutorul celor de la Institutul Francez Cluj, care pregătesc oameni indiferent de nivelul la care se află. Eu sunt la nivelul ”omelette du fromage”, deci cel mai probabil mă încadrez perfect la începători. Și pentru că niciodată nu mă avânt în ceva fără să testez apa, am povestit cu Mihaela Popa, directorul de cursuri al Institutului Francez din Cluj, pentru a vedea cum și de unde să încep. Mihaela a început să predea franceza încă din perioada studenției și, de altfel, și-a făcut o parte a studiilor universitare în Franța. A participat la numeroase formări acolo și a folosit această experiența pentru a forma, la randul ei, profesori, devenind formatoare de formatori la nivel național. De ce franceza? Povestea este chiar una haioasă și chiar dacă poate va suna ușor clișeic, nu eu am ales franceza, ci ea pe mine. După Revoluție, în semestrul 2 al clasei a treia, am început să fac spaniolă la școală. Aveam o profesoară altfel, ieșită din tiparul acelei vremi, eram cu toții fascinați de ea, de ideile și metodele lor. Am dezvoltat o pasiune pentru spaniolă, am continuat până la finalul clasei a 4-a, iar în acel moment, părinții mei, foarte bucuroși m-au anunțat că urmează să studiez franceza de anul următor. Franceza era o limbă care nu îmi spunea absolut nimic atunci și am fost extrem de supărată toată vacanța de vară, abia le-am spus două cuvinte alor mei timp de 3 luni, tocmai pentru că făcuseră alegerea aceea pentru mine. Eram supărată, în principal, pentru că vedeam această schimbare ca o pierdere inevitabilă a profesoarei mele preferate. Dar, spre uimirea și bucuria mea, am descoperit că tot alături de ea voi învăța și franceza. Și dintr-o povară, studiul acestei limbi s-a transformat într-o plăcere. După această poveste de dragoste cu franceza din școala generală, Mihaela a decis să continue pe acest drum și să facă în liceu profil de filologie. Mai târziu, la facultate, s-a îndreptat spre specializarea franceză-română, spulberând astfel toate așteptările familiei care vedeau meseria de profesor ca una grea și nerecunoscută la adevărata ei valoare. A venit la Cluj pentru a urma cursurile Facultății de Litere, iar în timpul studiilor a plecat pentru o perioadă cu o bursă în Franța, în Arras, unde a făcut un an de masterat de Didactica Limbii Franceze. Mai apoi a studiat 2 ani în nordul țării, la Lille. În acest timp preda studenților străini la universitate și a fost acceptată într-un program de învățare a limbii franceze pentru copiii vorbitori de limbă flamandă, în Belgia. Și 5 veri la rând le-a predat acestor copii. Chiar am crezut în menirea de profesor și am ales această meserie în deplină cunoștință de cauză, știam în ce intru. După finalizarea studiilor, am decis să revin în țară și să devin profesoară în orașul meu natal, în Deva. A fost o experiență foarte interesantă, pentru că din momentul în care am părăsit sistemul universitar și până când am revenit în postura de profesoară, se schimbaseră foarte multe. Am avut un șoc cultural atunci. Eu mă dezvoltasem într-o societate în care valorile nu erau setate de televizor, de internet, ci prin educație, lectură. Și m-am trezit profesor de 23 de ani în fața unor adolescenți care aveau valori și modele setate de televizor. În primii doi ani mi-a fost foarte greu să mă adaptez la mentalitatea și sistemul de referință al tinerilor, mai ales că eram într-un liceu tehnic și ei aveau alte obiective profesionale. Mihaela voia să-și aducă amprenta personală în felul de a preda, voia să predea într-un fel adaptat secolului 21. Nici conducerea nu înțelegea foarte bine la început ce făcea acea profesoară tânără cu CD player-ul și laptopul după ea când existau manualele tradiționale extrem de bune. Dar a avut noroc ca aceștia să înțeleagă treptat că ea era într-un proces de predare modernă. Ulterior, s-a mutat la Colegiul Național Decebal unde absolvise și ea, iar lucrurile s-au așezat altfel. Elevii aveau alte așteptări, iar faptul că a ajuns într-un colegiu bilingv francofon a ajutat-o foarte mult să crească profesional și a reprezentat puntea ei spre Institutul Francez. Lucrând timp de 5 ani în acest Colegiu Național, a beneficiat de o serie de formări pe care le-a făcut împreună cu Ambasada Franței și Institutul Francez de la Timișoara. Având experiența predării în străinătate și în țară, pot spune că e surprinzător cât de mult s-au atenuat diferențele, tocmai datorită formărilor de care noi am beneficiat și foarte mulți profesori o fac în continuare, într-o formă sau alta. Din perspectiva de formator și profesor, nu simt că mai avem lipsuri pe partea aceasta, resurse sunt, chiar abundă. Ce e important astăzi e ca profesorul să-și poată înțelege publicul, cei pe care îi învață, și să-și adapteze discursul și felul de predare. Și mă bucur să văd, tot mai des, o abordare nouă, la tot mai mulți profesori: se dă sens învățării. Pentru că cei pe care îi susținem în învățarea limbii franceze pot ști foarte multe lucruri, foarte multă gramatică, foarte multe expresii, dar să nu se poată descurca. Or, nu acesta este scopul final. Cred că suntem pe calea cea bună - aceea de a dezvolta competențe, mai degrabă decât a dobândi cunoștințe. Cu 8 ani în urmă, Mihaela s-a mutat în Cluj pentru a prelua funcția de director de cursuri la Institutul Francez Cluj. Povestea ei aici începe la fel de neașteptat. A candidat, fără să spere că cineva o va accepta, la un post care s-a anunțat disponibil. A încercat și a fost foarte plăcut surprinsă să fie și aleasă dintre toți. În 2012 a venit la Institut, iar de atunci a învățat enorm, atât de la, cât și alături de echipa pedagogică existentă. Este o muncă foarte complexă. În primul rând coordonez echipa de profesori de la Institutul Francez Cluj, cu tot ce înseamnă managementul unei echipe pedagogice, formare profesională, formarea continuă, administrarea cursurilor, a examenelor. Sunt cei cu care lucrăm în mod constant aici la Cluj, dar avem și o rețea întreagă de profesori parteneri și colaboratori din încă 9 județe din Transilvania. Cu aceștia organizez și livrez formări și dezvoltăm partea de cooperare educativă în domeniul francezei și al francofoniei. În plus, eu coordonez organizarea examenelor de franceză DELF/DALF în toată Transilvania. De asemenea, am inițiat și coordonat o serie de proiecte, cel mai drag mie fiind ”Franceza te angajează”. Prin ”Franceza te angajează” au vrut să arate, dincolo de școală, la ce folosește franceza. Desigur, franceza este o limbă a culturii, putem citi în franceză, putem să ne folosim de ea în timpul călătoriilor, dar e și o unealtă puternică dacă dorești să te angajezi. Sunt foarte multe companii care caută vorbitori de limba franceză și nu-i mai găsesc. În școală, copiii nu știu lucrul acesta. Prin această inițiativă și-au dorit să-i pună față în față pe profesori, care simțeau nevoia să redinamizeze interesul pentru franceză, și elevi/studenți cu angajatorii, pentru a vedea ce se întâmplă după școală, ce mare nevoie este de această limbă, dar și ce ofertă incredibilă de burse și programe de formare oferă Franța. Proiectul s-a derulat timp de 3 ani și speră să continue după finalizarea pandemiei, iar ca activități concrete au avut vizite în companii, workshop-uri tematice, conferințe susținute de angajatori și oameni din diverse domenii care folosesc franceza în sfera lor profesională, dar și un târg de cariere. Câteva sute de studenți au obținut internship-uri la companiile prezente, iar liceeni participanți, ulterior, s-au îndreptat către facultăți și specializări cu predare în franceză. La Institut avem trei mari sectoare de activitate pe partea de cursuri: copii, adulți și companii. În ceea ce privește activitățile sau cursurile pentru copii, oferta noastră se adresează inclusiv prichindeilor de cele mai mici vârstă. Aici mă refer la un interval cuprins între 6 luni și 3 ani, căci organizăm Atelierele Bonjour Bébé, ateliere de senzibilizare la sonoritățile limbii franceze, gândite cu o profesoară nativă. Pentru cei de la 4 ani până la perioada adolescenței avem ateliere - ceramică, teatru, dezvoltare personală, știință distractivă etc. - cursuri structurate și club de vacanță, toate foarte ludice, foarte dinamice. Lucrăm cu toate nivelurile, de la zero până la avansat. La fel procedăm și în cazul adulților, iar în cazul lor vorbim de cursuri de franceză generală sau adaptate diferitelor domenii profesionale. Un alt sector important este cel al companiilor, unde gândim toată arhitectura cursului în funcție de nevoile firmei. Acum, desigur, și-au adaptat toată oferta de cursuri și au trecut în online. Și asta încă foarte repede, mai exact încă din luna aprilie, în plină stare de urgență. Atunci au lansat un nou produs - cursuri de franceză destinate adulților, accesibile pe platforma Moodle, dezvoltată de colegii lor de la Institutul Francez din Madrid. Aceste cursuri propun un parcurs interactiv ce vizează toate competențele lingvistice, oferind acces non-stop la toate tipurile de conținut de pe platformă, și este însoțit de o întâlnire săptămânală (one-to-one / grup 4-10 persoane) cu un profesor tutore pe ZOOM / Skype pentru exprimare orală, întrebări suplimentare sau corectări din partea profesorului. Cursurile au un grad mare de accesibilitate pentru că participanții pot studia și avansa în ritm propriu, când și cât doresc. Tot în online desfășurăm pentru adulți și cursuri de conversație cu nativi. Aici, o particularitate este că toate temele de conversație sunt adaptate centrelor de interes ale cursanților. De exemplu, avem grupe de studenți care urmează să plece cu bursă într-o țară vorbitoare de franceză. În cazul acesta, temele sunt alese astfel încât să le faciliteze lor primele săptămâni în țara respectivă. Cursanții pot interacționa și vor fi provocați la situații de comunicare care se regăsesc în viața reală, căci profesorul nativ conduce discuția, animă grupul, corectează pronunția, îmbogățește lexicul și, totodată, propune subiecte și materiale autentice de conversație. Au trecut în online și cu copiii, chiar dacă provocarea a fost destul de mare. Mihaela ne-a mărturisit că au analizat și s-au pregătit foarte mult înainte să demareze cursurile destinate lor în online, dar spre surprinderea lor au avut ecouri foarte bune. Au adaptat toate tehnicile, și-au setat obiective umane și realizabile, au acceptat că nu pot face de la început ce făceau offline, dar a ieșit nesperat de bine. Dovada în acest sens e faptul că au foarte mulți copii care au continuat să urmeze cursurile și alții care li se alătură. Marea lor bucurie adusă de această tranziție către online este că se pot adresa într-un mod mult mai ușor cursanților din alte zone. Au copii din alte orașe din România care învață franceza alături de ei, dar și adulți din străinătate. O zi din viața mea este foarte plină, iar pandemia a schimbat, la fel ca în cazul tuturor, dinamica ei. A trebuit să mă readaptez și să îmi motivez echipa. În perioada aceasta am învățat, m-am format și, la rândul meu, a trebuit să formez echipa. Momentan nu reușesc să mai acopăr partea de traduceri, chiar dacă îmi e foarte dragă. Însă, în perioada aceasta, activitatea de la Institut este foarte densă și mă focusez pe ea. Cel mai mult mi-e dor de predat, de a fi față în față cu cursanții și profesorii pe care îi întâlneam la formări. Dacă vă tot roade gândul să reluați studiul limbii franceze, să vă perfecționați sau chiar să începeți de la zero, să dați un imbold copilului care toată-ziua-bună-ziua doar ”bonjour, bounjour, bonjour” cântă prin casă, Institutul Francez Cluj este locul ideal pentru a începe, fără niciun dubiu.

Interviu cu Mihaela Popa, directorul de cursuri al Institutului Francez din Cluj