Poveștile cinematografelor din Cluj

by | Mar 19, 2021 | Articole, Descoperă Clujul

Ne amintim cu nostalgie de zilele în care priveam cu interes afișele din vitrinele cinematografelor din Cluj și urmăream cu sufletul la gură premierele filmelor mult așteptate de noi. Acum trecem pasivi pe lângă ferestrele acestora și tragem cu ochiul la programe, doar pentru a descoperi aceleași postere neschimbate, decolorate de soare și învăluite în praful uitării venit odată cu pandemia.

Chiar dacă platformele de streaming ne pun la dispoziție o multitudine de filme și seriale, experiența vizionării unui film în sala de cinema nu poate fi înlocuită de nici un ecran din casele noastre. Sălile întunecoase de cinema ne poartă într-o lume fără dimensiuni, în care realitatea de afară este suspendată în șoaptele imperceptibile ale spectatorilor, în universul autonom al imaginilor în mișcare, reinterpretate de fiecare privitor în parte.

Cinematografele adăpostesc poveștile spuse de alții, prin filmele proiectate în sălile lor primitoare, dar poartă și propriile istorisiri care atestă transformările suferite de-a lungul timpului de orașul nostru. Astăzi aruncăm o privire spre trecut, pentru a afla poveștile a 6 cinematografe importante ale Clujului.

  1. Cinema Arta

Situat la parterul clădirii “Palatul Sebestyén”, pe strada Universității nr. 3, Cinema Arta este cel mai vechi cinema funcțional din România. Deși a fost supus numeroaselor schimbări cauzate de luptele culturale și politice, acesta este în continuare un important reper cultural al orașului Cluj. Imobilul în stil eclectic, cu elemente secession, a fost construit de Dávid Sebestyén în perioada 1912-1913, după planurile arhitecților Kármán Alldár și Ullmann Gyula.

Cinematograful de la parterul clădirii a fost inaugurat în data de 30 octombrie 1913, sub numele de Cinematograful Universității, care va fi schimbat în anul 1919 în Cinema Select. Cinematograful Universității era unul dintre cinematografele administrate de Jenő Janovics (1872–1945) – actor, regizor și director al Teatrului Național din Cluj. Sub egida acestuia, cinema-ul cunoaște o perioadă înfloritoare, fiind rulate filme diferite în fiecare zi a săptămânii. Deși era un spațiu mic, acesta avea un rol important în viața culturală clujeană din secolul XX: în 20 mai 1915, aici s-a organizat premiera filmului Escortata (A tolonc), cel de-al doilea lungmetraj produs de studioul lui Jenő Janovics, pionier al cinematografiei transilvănene.

Odată cu instaurarea regimului comunist, cinematograful intră în administrarea statului, la începutul anilor ‘50 primește numele de Cinema Maxim Gorki, iar mai târziu Tineretului, la fel ca multe alte instituții aflate sub controlul statului. Programul de rulare a filmelor se modifică: în perioada socialistă se proiecta același film anunțat de lunea, pe întreg parcursul săptămânii. În anul 1969 primește numele de Cinema Arta, pe care-l păstrează până în zilele noastre. Cinema-ul pe lângă care trecem astăzi a fost martorul ascensiunii culturii cinematografice din Cluj și încă joacă un rol important pentru sectorul artistic independent prin găzduirea de expoziții, proiecții de filme și programe culturale.

După ce a fost retrocedat proprietarilor de drept, Andrei și Monica Sebestyén, cinematograful a trecut printr-o perioadă de tranziție marcată de numeroase lucrări de renovare. Redeschiderea lui în anul 2019 a însemnat o continuare a poveștii acestui spațiu care a jucat timp de un secol un rol atât de important în viața culturală a orașului După redeschidere, acesta a găzduit câteva proiecții și evenimente. Din cauza pandemiei, cinematograful s-a închis, ca toate celelalte, dar derulează un program de vizionări de film online, ARTA-Acasă. Un alt proiect derulat de Cinema ARTA este CineKids, cu ateliere de educație cinematografică dedicate copiilor. În fiecare săptămână, echipa propune o serie de filme curatoriate care pot fi vizionate online într-un timp limitat, la calitate foarte bună și contra cost, prețul unui bilet fiind de 15 lei. Cinema ARTA e parte din Europa Cinemas, Europa Cinemas și Trans Europe Halles.

2. Cinema Victoria

Cinema Victoria este situat în zona istorică a orașului, pe Bulevardul Eroilor nr. 51 și are o istorie de peste 100 de ani, timp în care a funcționat neîntrerupt. Cinema-ul este administrat de Asociația Victoria Film, o asociație care promovează arta și programele culturale, atât în țară, cât și în străinătate.

Făcând parte din rețeaua Europa Cinemas, cinema Victoria a rulat, de-a lungul timpului, proiecții de filme clasice, românești și internaționale, filme independente și experimentale, producții de artă și e gazda unor evenimente europene prin care sunt proiectate filme concomitent în mai multe orașe, cum ar fi Les Films de Cannes à Cluj-Napoca sau filmele care intră în competiție pentru Premiul LUX . Acesta își propune să devină un cinematograf de artă, prin găzduirea diverselor evenimente culturale: lansări de carte, vernisaje, spectacole de teatru și poate fi considerat un Cine Café, un spațiu în care cinefilii pot să stea la o cafea pentru a-și împărtăși opiniile după vizionarea unui film. Cinema Victoria este una dintre locațiile principale pentru Transylvania International Film Festival (TIFF) și International Film Festival Comedy – Comedy Cluj.

3. Cinema Florin Piersic

Amplasat în Piața Mihai Viteazu nr. 11, Cinema Florin Piersic a fost primul cinematograf cu ecran panoramic al orașului. Astfel, dacă până atunci cinefilii vizionau filme pe format normal, noul cinematograf a adus ceva inovator pentru cetățeni, care se puteau bucura de ecrane de formă semicirculară, cu lățimea mult mai mare, pentru o imersare completă în film. Cinematograful a fost deschis în anul 1963, sub denumirea de Cinema Republica, iar la inaugurarea acestuia a rulat filmul “Pânze purpurii”, în regia lui Aleksandr Ptușko.

În anul 2011, cinematograful a fost renovat și modernizat, a primit o nouă identitate prin redenumirea acestuia. De asemenea, au fost puse la dispoziția cinefililor filme în format 3D și o aparatură tehnică performantă. Cinema Florin Piersic găzduiește evenimente din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) și este locul central de deschidere al festivalului Comedy Cluj. Cinematograful include și o cafenea tematică, numită La Mărgelatu’, inspirată din filmele în care a jucat actorul care îi poartă numele, unde oamenii pot savura o cafea înainte sau după film și pot discuta în voie.

4. Cinema Mărăști

Cinematografele de cartier sunt o evadare de câteva ore din monotonia vieții, locul în care ne putem lăsa grijile cotidiene și putem păși în universul criptic al imaginilor în mișcare. Cinema Mărăști a fost construit în anii 1870-1980, perioada în care s-a dezvoltat și cartierul pe care-l știm astăzi. Acesta a fost primul cinema gratuit din țară și încurajează în continuare rezidenții cartierului să-și ocupe timpul liber cu activități culturale.

De asemenea, acesta este un promotor al diversității, astfel, spectatorii puteau viziona, înainte de pandemie, selecții de filme din diferite culturi, cu săptămâni tematice precum săptămâna filmului românesc, săptămâna filmului european, cicluri de filme de autor sau de gen. Cinema-ul a fost renovat și modernizat în anul 2011, are o capacitate de 200 de locuri și pune la dispoziția publicului diverse evenimente culturale: lansări de carte, dezbateri, vernisaje, expoziții de fotografie.

5. Cinema Dacia

Amplasat în cartierul Mănăștur, pe strada Bucegi nr. 11, Cinema Dacia a fost construit în anul 1981 și cuprindea subsol, parter și un etaj. După 1989, în incinta cinematografului a funcționat o discotecă. Clujenii au fost martorii unui regres al cinema-ului care a fost scos din funcțiune timp de 15 ani. În anul 2016, autoritățile locale au definitivat modernizarea acestuia, iar acum este un centru artistic al cartierului Mănăștur, prin organizarea diverselor activități educaționale pentru copii, întâlniri ale cetățenilor și expoziții.

Cultura comunitară este un element care lipsește din cartiere, din cauza numărului redus al locurilor amenajate destinate întâlnirilor dintre cetățeni. Cinema Dacia a contribuit la crearea unui sentiment de comunitate mai unită prin găzduirea unor evenimente în care diferite generații ar putea intra într-un dialog permanent: ateliere, proiecții de filme, spectacole de teatru. Cinematograful dispune de o sală mare cu 205 locuri, unde se organizează proiecții de film, spectacole de teatru și concerte. Pe lângă aceasta, mai există o sală mică, multifuncțională, care poate fi adaptată pentru orice tip de eveniment.

6. Depozitul de filme

Depozitul de filme a funcționat, așa cum îi spune și numele, ca depozit al orașului în perioada comunistă și a fost lăsat în paragină după anii ‘90. A fost readus în memoria colectivă a clujenilor abia în 2014, prin eforturile cinefililor care au reușit să transforme fostul depozit de filme al R.A.D.E.F. RomâniaFilm într-un spațiu alternativ de cultură urbană. Situat la periferia orașului, pe strada Septimiu Mureșan nr. 21 și împresurat de bălării, acesta era, totuși, un loc încărcat de istorie, unde puteai găsi peliculele de film împrăștiate de jur împrejur și poate chiar căuta printre ele filmul tău preferat.

În anul 2014, organizatorii Festivalului Internațional de Film Transilvania au demarat o campanie de strângere de fonduri, menită să reabiliteze locul. Campania “Salvați marele ecran!” are scopul de a scoate din ruina uitării vechile rețele de cinematografe din România și de a le transforma în spații funcționale și creative pentru comunitățile de cinefili. Cinema-ul a fost introdus în circuitul de evenimente culturale din oraș prin organizarea unor proiecții de film, spectacole de teatru și expoziții, din cadrul TIFF – Festivalului Internațional de Film Transilvania. Depozitul de filme este o relicvă a industriei filmului din perioada dictaturii comuniste și ar putea fi valorificat prin transformarea acestuia în muzeu al cinematografiei românești.

Deși au trecut mai mult de 100 de ani după ce primul film a încântat publicul și avem la dispoziție o mulțime de platforme de streaming, cinematografele rămân în continuare importante centre comunitare, în care oameni necunoscuți se conectează unii cu ceilalți și experimentează aceeași poveste în moduri diferite.

De îndată ce ne-am documentat în privința acestor cinematografe, ne-am dat seama că, deși au cunoscut vremuri tumultoase și au suferit numeroase schimbări, ele reușesc să-și ducă la bun sfârșit menirea inițială de a ne desprinde de realitate pentru câteva ore și de a ne purta în lumea captivantă a filmelor. Această călătorie în timp ne-a făcut să privim diferit cinematografele pe lângă care treceam zilnic, fără să le fi știut poveștile.

Tu ce povești ale cinematografelor mai știi?

Evenimente viitoare

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This