madalina hodorog

La începutul anului 2021, circula pe internet o știre conform căreia Cluj-Napoca este unul dintre orașele cu cea mai bună calitate a vieții. Ne-am bucurat, desigur. Dar tocmai pentru că iubim Clujul, știm că potențialul său poate fi provocat întotdeauna. Credem cu tărie că tot timpul este loc de mai bine, chiar dacă orașul în care trăim este considerat a fi „bula de fericire a României” de către Recorder.ro. Clujul are atât părțile sale bune, cât și mai puțin bune. Nu-i totul roz și, din acest motiv, vrem să aflăm care sunt problemele de care ne lovim zilnic, ca să stârnim o discuție despre ce putem face mai bine. Am stat de vorbă cu 11 persoane din Cluj care fie își fac în general vocea auzită, pe tema vieții orașului, fie fac parte din comunitatea #clujlife. Ne-am bucurat să realizăm că discuții de acest fel au loc atât în comunitatea noastră, cât și în cele ale persoanelor care se exprimă public și cu care am stat de vorbă. Părerile au venit de la specialiști în domeniile lor de activitate precum Larisa-Claudia Duță, Alexandra Crăciun, Cristina Beligăr, Diana Buluga, Sebastian Florian, Alin Vaida, Mădălina Hodorog, Andi Daiszler, cât și de la studenți care abia descoperă orașul sau prieteni care au deja o relație strânsă cu el, zi de zi. Larisa, spre exemplu, apreciază faptul că parcurile din Cluj sunt atât de prietenoase cu noi, însă i-ar plăcea să folosim câteva porțiuni din Someș pentru transportul cu vaporașul și activități de caiac-canoe. Deși apreciază dinamismul Clujului, Alexandra ar pune mai mult accent pe liniștea orașului. Cristina, la rândul ei, ar declara ziua de duminică „zi fără mașină”. Diana visează la grădini pe acoperișurile blocurilor, unde să se organizeze evenimente culturale. Sebastian își dorește susținerea creatorilor și producătorilor locali. Alin și-ar dori să se facă ceva, orice, pentru integrarea comunității segregate de la Pata Rât. Mădălina ar educa altfel, pentru a se asigura că orice schimbare în bine a Clujului este una de lungă durată. Iar Andi ar introduce un serviciu de voluntariat la Primărie și Consiliul Județean. Principala caracteristică mai puțin plăcută a Clujului despre care mai toți cu care am vorbit au căzut de acord este cea care a devenit, deja, un inside joke printre locuitorii orașului: traficul din ce în ce mai aglomerat și lipsa locurilor de parcare. Autoritățile locale au sesizat și ele această problemă – așa se face că sunt în construcție câteva noi parcări și se demolează garajele din cartiere. De fapt, patru dintre proiectele de parking din Cluj-Napoca, din zona universitară Hașdeu și cartierul Mănăștur, sunt în stadiu avansat de execuție. Acestea vor avea o capacitate de circa 1.250 de locuri de parcare, fiind construite pe locurile fostelor garaje de cartier. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Dar cum s-a ajuns la un nivel atât de crescut al aglomerației în Cluj? Cauza principală este, conform Larisei-Claudia Duță, centrul orașului care poate trece cu ușurință ca fiind un „nucleu de business”. Larisa a avut, până nu de mult, în derulare un proiect pe care eu l-am urmărit încă de la început: @ecoliving.inspo. La început, ea se adresa unei audiențe care locuia doar în Cluj. Mai apoi, și-a dat seama că ar putea să ajungă la mai mulți oameni cu tips & tricks care pot fi aplicate de fiecare dintre ei, pentru un stil de viață eco. Și așa a și făcut. Esența acestei inițiative a rămas aceeași în tot acest timp: ea căuta sustenabilitatea, promova well-being-ul și împărtășește toate astea cu comunitatea ei de pe Instagram. Cum se vede un Cluj îmbunătățit din punctul de vedere al mobilității urbane, pentru ea? Nu știm dacă vom continua să lucrăm de acasă pentru o vreme. Unii poate vor continua pentru totdeauna. Alții, poate, nu o vor mai face niciodată. Dar dacă se vor redeschide birourile, un răspuns la aglomerație ar fi ca marile companii să aibă sedii și în acele zone care sunt acum doar de tranzit. Totodată, personal, aș crea adăposturi pentru călători în toate stațiile de autobuz, unde să aibă umbră și să se ferească de ploaie sau de ninsoare. Pentru bicicliști, aș continua amenajarea pistelor astfel încât să fie și mai bine conectate între ele. – Larisa-Claudia Duță, Test Engineering Associate la Accenture Industrial Software Solutions Alexandra Crăciun, în calitate de Branding & Marketing Manager, a avut un număr mare de clienți din industrii variate. „Asta m-a făcut să fiu conștientă de nevoile existente în Cluj care nu erau acoperite”, spune ea. Și, cu toate aceste nevoi neacoperite din diferite sfere aduse la un loc, ea a pus „punctul pe i” referitor la ceea ce Larisa ne spunea mai sus. Dacă aș putea să îmbunătățesc ceva la Cluj, ar fi liniștea orașului. M-aș preocupa mai mult de direcționarea traficului aerian, într-o manieră mai eficientă și mai puțin zgomotoasă. Aș avea mai multă grijă la claxoanele din oraș, care-i distrug liniștea. Și la fel aș acționa și din punctul de vedere al șantierelor. – Alexandra Crăciun, Podcaster și Organizator al Pinch of Salt Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Ceea ce ne bucură, însă, este că se fac pași înspre fluidizarea traficului aerian încă de la finalul anului 2020. Pe-atunci, se anunța că Aeroportul „Avram Iancu” din Cluj începea lucrările de construcție la noua cale de rulare paralelă cu pista, care ar trebui să fie încheiate până la sfârșitul anului 2021. La finalul lor, ar trebui să avem: niște timpi pentru efectuarea operațiunilor de la sol în condiții de siguranță și securitate crescute, un număr mai mare de frecvențe de operare, noi destinații de zbor și un trafic crescut de pasageri și de marfă. Pe deasupra, toate acestea vor fi realizate ținând cont de obiectivele de protecție a mediului. Dar până atunci... Cristina Beligăr ne-a oferit și ea o perspectivă diferită la subiectele trafic, liniște, viața în oraș. În viața de zi cu zi, Cristina scrie pentru publicații precum Transilvania Reporter, Scena9 și Sinteza, unde abordează subiecte dintre cele mai diverse, prin natura meseriei de jurnalist. Ce ne-a povestit nouă? Personal, aș desființa toate locurile de parcare din centru și aș lăsa doar locuri limitate pentru persoanele cu dizabilități/riverani (așa cum s-a întâmplat vara trecută, în cazul lucrările de modernizare de pe strada Émile Zola), iar în zona parkingurilor aș amplasa stații de biciclete și trotinete pentru a încuraja deplasarea cu aceste mijloace. Totodată, aș declara ziua de duminică „zi fără mașină” o dată pe lună și aș închide, ca administrație, o arteră principală sau un bulevard pentru desfășurarea unor activități recreative cum se întâmplă în Paris pe Champs Elysées, de exemplu, sau chiar în Iași, pe bulevardul Ștefan cel Mare. – Cristina Beligăr, Redactor și Editor al Transilvania Reporter Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Cristina nu este, însă, singura care ar lua drept model alte orașe europene atunci când s-ar gândi la posibilitățile de îmbunătățire ale Clujului. La fel ar proceda și Larisa care, observând neplăceri în viața de zi cu zi, de când trăiește în Cluj, a reușit să identifice lucruri pe care le-ar schimba urmând modelul mai multor orașe europene. Așa, a ajuns la concluzia că și Ljubljana ar putea fi un exemplu demn de urmat. Gândindu-mă la capitala Sloveniei, Ljubljana, aș propune să folosim câteva porțiuni din Someș pentru transportul cu vaporașul și activități de caiac-canoe. Văzând râul Ljubljanica, am înțeles cum putem să le oferim atât localnicilor, cât și turiștilor, o nouă destinație de relaxare. Referitor tot la spațiile pentru destindere, aș invita artiștii la o discuție despre cum să avem mai multe expoziții în aer liber permanente – poate picturi murale, instalații sau sculpturi. – Larisa-Claudia Duță Partea bună – și puțin cunoscută în momentul de față de către cetățenii Clujului – este că, de curând, autoritățile locale și-au făcut planuri pentru dezvoltarea zonei Someșului, într-o manieră similară cu cea enunțată de către Larisa. Se dorește, astfel, transformarea Someșului dintr-o barieră urbană care desparte orașul în două părți distincte, într-un loc de întâlnire și petrecere a timpului liber, pe întreg culoarul său. Licitația publică pentru proiectul de amenajare a fost câștigată de o firmă de arhitectură din afara țării și printre schimbările care vor fi făcute până la finalul anului 2023 se numără: integrarea Parcului Rozelor cu malurile Someșului și construirea unei pasarele dinspre această zonă spre promenada și spațiile de joacă din cartierul Grigorescu; pietonalizarea parțială, pietonalizarea străzii Gavriil Musicescu (vizavi de Cluj Arena, peste Someș), și spațiu comun pietonal/auto pe strada Sigismund Toduță; amenajarea unei piațete pe locul parcării din spatele clădirii Camerei de Comerț și unirea ei, printr-un alt spațiu comun, cu părculețul care deja există în zonă, pe malul râului. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Dacă tot a fost amintită Ljubljana, ne-am întrebat ce alte modele există în orașele europene, din care ne putem inspira pentru ca locuitorii Clujului să se bucure și mai mult de plimbări? Timea Czinta, după șapte luni în care a lucrat în calitate de casier la McDonald’s, a ajuns la următoarea concluzie: oamenii sunt mult prea stresați tot timpul. Dacă Clujul ar arăta mai mult precum orașul Marbella din Spania, poate atunci am avea o șansă reală să reducem nivelul de stres al acestora. Poate așa ar admira împrejurimile mai mult atunci când tranzitează orașul pentru a ajunge dintr-un loc într-altul, în graba lor de zi cu zi… Clujul este un oraș deosebit, cu multe locuri frumoase, dar... cum ar fi dacă atunci când ne-am plimba chiar și pe cele mai înguste și gri străzi, ne-am simți ca în Marbella? Pentru a atinge un astfel de ideal, cred că ar trebui să fie plantate mai multe flori prin tot orașul și, cu precădere, în zona centrală, în aceeași manieră în care s-a procedat prin proiectul „Centrul Verde” din Piața Muzeului. Cred că o astfel de inițiativă n-ar îmbunătăți numai estetica orașului, ci și dispoziția oamenilor. Poate că dacă am avea mai multe flori la orice pas, am fi puțin mai optimiști chiar și în cele mai proaste zile – și asta este ceea ce contează. – Timea Czinta, studentă în cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) În aceeași idee a îmbunătățirii modului în care oamenii își pot petrece timpul liber în Cluj pentru a-i face puțin mai zâmbitori și mai bine dispuși, Cristina a adăugat: „Eu aș face o prioritate din construirea unei clădiri de concerte/spectacole cu acustică de top, cu săli de diferite capacități, cu facilități concepute de specialiști în domeniu…” Un altfel de BT/Cluj Arena, doar că pe zona culturală, am adăuga noi. În timp ce Cristina visează la o astfel de sală de concerte/spectacole, Diana Buluga își dorește o altfel de îmbunătățire a sferei culturale: mai multe evenimente și activități dincolo de centrul orașului, accesibile pentru toate categoriile de cetățeni. Mi-ar plăcea să existe mai multe evenimente culturale pentru micro comunitățile din cartiere. Visez de câțiva ani la grădini pe acoperișurile de bloc, unde să se organizeze întâlniri între vecini, cu prilejul unui mini-concert sau al unei seri de lectură. Mi-ar plăcea să existe o colaborare mai activă decât cea de acum între autoritățile locale și operatorii culturali. Noi, artiștii și lucrătorii culturali, ne-am putea aduce aportul în școli, în instituții, în dezvoltarea de campanii de informare sau în activarea unor spații publice. Ne-am putea implica în variate astfel de inițiative: de la realizarea fizică de activități creative până la realizarea de design pentru campanii de informare. Cred că există foarte mulți artiști locali valoroși care ar contribui la comunitatea lor, dacă li s-ar cere. Și poate că asta ar fi și o soluție financiară pentru freelanceri. – Diana Buluga, Manager Cultural la Create.Act.Enjoy În asentimentul Dianei este și Sebastian Florian. În Sebastian am descoperit o persoană care-și dorește un Cluj mai prietenos cu pietonii și bicicliștii, un oraș în care se pune accent pe conservarea patrimoniului material și imaterial și, totodată, unul de care să te bucuri în calitate de pieton atunci când iei orașul la pas. Și, cel mai important, am descoperit în el o persoană care… face deja lucruri în mod activ pentru a soluționa problemele pe care le-a sesizat. Îmi doresc un oraș cu o identitate locală mult mai puternică, care să încurajeze în mod activ producția locală, gastronomia, creația și micul artizanat local. La nivel de produse locale, prin noua asociație pe care am co-fondat-o, Made in Cluj, pregătim o serie de proiecte și chiar propuneri de politici publice, care să-i facă mult mai vizibili pe micii producători locali. În același timp, ne dorim și susținerea creației locale, a creatorilor, motiv pentru care vom dezvolta proiecte care să-i includă și pe aceștia. – Sebastian Florian, Co-fondator al Made in Cluj Cultura și creatorii săi, despre care ne-a vorbit Sebastian, se numără printre lucrurile care ne-au lipsit cel mai mult de la începutul pandemiei și până astăzi. Tot în această perioadă am conștientizat și importanța evenimentelor în aer liber. Cert este că, pentru ca oamenii să se poată bucura și mai mult de astfel de activități, este necesar să acordăm atenție la ceea ce Alexandra descrie simplu ca fiind „spații verzi, mai multe și mai generoase din perspectiva speciilor”. Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Cu toate că avem deja 9 parcuri în care putem ieși oricând și că în 2020 a fost în sfârșit inaugurat Parcul Între Lacuri, Larisa crede că orașul poate fi mult mai verde de atât. Avem nevoie de mai multe parcuri și grădini în toate cartierele. Asta mă duce cu gândul la o întâmplare oarecum haioasă: prima dată când am fost în Parcul Central, nu știam dacă am voie să calc pe iarbă sau nu. În orașul meu natal, erau puține spații verzi și nu aveam voie să pășesc pe ele. În Cluj-Napoca, putem să ne plimbăm pe iarbă, avem voie să organizăm picnicuri, e acceptabil să legăm hamacele de copaci, suntem încurajați să practicăm yoga și ne adunăm prietenii în parcuri. Ceea ce e minunat. Dar cred că spațiul urban clujean poate fi energizat inclusiv prin pistele de alergare, așa cum este cea de la Baza Sportivă Gheorgheni. Dezvoltând împreună o pasiune pentru mișcare, vom fi mai sănătoși. – Larisa-Claudia Duță Cristina, la rândul ei, vede cum accentul pe spațiile verzi în noile proiecte de urbanism și o atenție mare la curățenia generală, așa cum se face în momentul de față prin inițiativa „Clujul Mai Curat”, pot genera acea stare de bine de care avem nevoie fiecare: Personal, aș îmbunătăți calitatea locuirii și nu aș acorda autorizație de construcție dezvoltatorilor care nu prevăd spații verzi generoase, locuri de joacă și parcări suficiente în zona ansamblurilor pe care le construiesc. În plus, cred că este necesară menținerea unui echilibru al înălțimii clădirilor construite. Și, cu certitudine, cred în necesitatea îmbunătățirii modului în care se face curățenie în oraș. Iar asta ar implica să fie spălate străzile mult mai des, să fie amplasate niște plăcuțe vizibile care să le reamintească oamenilor să păstreze curățenia și chiar și să fie aplicate niște amenzi mult mai drastice celor care aruncă mizerii pe jos. – Cristina Beligăr Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Putem crede că ideea despre menținerea unui echilibru al înălțimii clădirilor construite nu este tocmai o prioritate, dar Alexandra ne-a explicat de ce armonia tuturor elementelor vizuale care compun un oraș sunt mai importante decât credem: Este, într-adevăr, nevoie de mai multă coerență în zona arhitecturală. Tot de coerență este nevoie și din punctul de vedere al signalecticii. M-aș asigura că ar fi mai puține bannere prin oraș și le-aș organiza mai eficient pe cele existente. Totodată, cred că este necesară existența unei coerențe și între ele. Iar ca un plus adus ideii referitoare la cei care aruncă mizerii pe jos, cred că este important să practicăm colectarea selectivă. Și, odată cu conștientizarea importanței acesteia, este necesară și conștientizarea importanței soluționării situației de la Pata Rât... – Alexandra Crăciun Alin Vaida, director al Jazz in The Park, a dezvoltat în baza punctului de vedere al Alexandrei referitor la situația de la Pata Rât astfel: Pata Rât este o comunitate lăsată în urmă, care are nevoie mare de atenție. Situația de acolo mă depășește așa de tare încât simt că orice aș zice pe subiect ar fi prea superficial, însă cred că efortul cu privire la acest spațiu ar trebui să fie făcut de întreaga comunitate clujeană. Știu că va dura mult să integrăm o comunitate segregată, dar e ceva ce trebuie să facem. Fiecare după puterile lui. Sigur, de-a lungul timpului am auzit multe păreri sau lucruri descurajante legate de subiectul Pata Rât: „ăia nu vor să se schimbe”, „ăia nu vor să lucreze” sau părinți care și-au retras copiii din clase atunci când un copil din Pata Rât a fost integrat în acea școală... Comunitatea de acolo a dezvoltat un mecanism defensiv la zeci de ani de segregare. Ce putem pretinde? – Alin Vaida, director Jazz in The Park Larisa Mlădinoiu e parte din comunitatea #clujlife și a adăugat, la problemele identificate de către Cristina și Alexandra, lucruri de care se poate „împiedica” fiecare dintre noi în activitățile zilnice: Privind lucrurile din această perspectivă, eu am început să observ, de la o vreme încoace, în drumul meu spre muncă, foarte multe fire prin oraș. Trecând adesea pe Memorandumului, unde pereții sunt plini de graffiti și sunt scorojiți, rămân cu senzația că este stricat aspectul estetic al orașului. Având în vedere cât de mult și de des este tranzitată această zonă, cred c-ar trebui să se facă ceva în privința asta, așa cum s-a făcut în cazul clădirilor din Piața Mihai Viteazul. Pentru un oraș care se respectă așa cum o face Clujul, am senzația că aspecte ca acestea, care țin de detaliu, riscă să-i distrugă aspectul. – Larisa Mlădinoiu, activează în domeniul aviației Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Dar probleme precum cele sesizate de către Cristina, Alexandra și Larisa și, mai ales, aspecte precum colectarea selectivă, necesită derularea unor campanii de schimbare comportamentală în prealabil, care să aibă și efectele dorite. Credem cu tărie că astfel de schimbări se educă. Iar educația este, din punctul de vedere al Mădălinei Hodorog, unul dintre domeniile în care este necesar să se intervină în Cluj. Ea o face deja în mod direct. Sunt multe domenii de activitate în care simt că fiecare dintre noi își poate aduce aportul. Personal, am decis să o fac în zona educației și, în special, a unui alt tip de educație care să aducă mai multă energie, mai mult joc și mai multă interacțiune în procesul de formare. – Mădălina Hodorog, Fondator al proiectului ReImagine Education Ce ar trebui să se schimbe în Cluj ca să ne apropiem mai mult de o educație mai energică, ce implică mai multă interacțiune în procesul de formare? Pornind de la această viziune, orașul Cluj are nevoie de un centru de evenimente care să reunească într-un spațiu creativ, mare, mai multe persoane. Momentan, tot ce înseamnă educație se rezumă la săli de hotel sau diverse spații care nu sunt neapărat pentru evenimente #altfel. În centrele de evenimente din alte țări există spații pentru a reuni peste 1.000 de persoane cu scaune mobile, oferind posibilitatea de a lucra cu pereții și chiar și podeaua. Practic, este nevoie de un spațiu creativ care să le ofere actorilor în educație un spațiu de mișcare. – Mădălina Hodorog În urma discuției purtate cu Mădălina și în urma workshopului ei de event planning la care am participat, am înțeles că educația este văzută azi foarte static – de la modul în care se livrează informația (o persoană vorbește, alte persoane ascultă), la modul în care se utilizează instrumentele digitale și până la sălile de evenimente. Educația, însă, este mult mai mult de atât și e nevoie ca noua generație, precum și actorii din educație să aibă posibilitatea de a experimenta și de a lucra practic pentru a se pregăti pentru viață și pentru viitor. – Mădălina Hodorog Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Iar ca parte a „noii generații” la care se referă Mădălina, o elevă care face parte din comunitatea noastră i-a dat dreptate acesteia și ne-a ridicat o problemă interesantă: cea a condițiilor în care se face educația. Locuind în satul Ghirișu Român, comuna Mociu, la aproximativ 37 de km de oraș, Andra Paula Rus își petrecea cea mai mare parte a timpului în Cluj-Napoca înainte de începutul pandemiei cauzate de coronavirus. „Acum, sunt nevoită să stau într-un cămin, la fel ca mulți alți elevi și studenți. Și cred că indiferent de motivul pentru care suntem nevoiți să stăm o anumită perioadă de timp în cămine, condițiile oferite ar trebui să fie pe măsura prețului plătit”, ne-a spus Andra. Aș schimba, în primul și primul rând, locația în care sunt amplasate căminele. Cred că ar fi mult mai simplu și mai sigur să fie construite campusuri ca în străinătate, în apropierea liceelor/facultăților, unde fiecare elev/student să fie repartizat într-o cameră anume, în funcție de specializarea la care studiază. Dar în lipsa unor astfel de campusuri, esențială ar fi renovarea clădirilor căminelor în care locuim unii dintre noi. Nu doar exteriorul are nevoie de schimbări, ci și interiorul. Cel mai important, cred eu, ar fi să fie vopsite camerele o dată la ceva timp, saltelele paturilor să fie mai bune, fiecare elev să aibă un spațiu mai mare pentru depozitarea obiectelor personale și… să existe câte o baie separată pentru fiecare cameră. – Andra Paula Rus, elevă în cadrul Seminarului Teologic Ortodox S-ar putea ca educația să fie și nucleul care are potențialul să genereze îmbunătățirea vieții și a viitorului Clujului. Nu este de datoria noastră să stabilim asta, ci a autorităților locale. Însă, este de datoria noastră să ne implicăm în comunitate. Ne bucurăm și când vedem exemple de bune practici venite din mediul privat. Un astfel de exemplu este reprezentat de ceea ce a făcut echipa Iulius Group în Parcul Iulius, de la începutul pandemiei. Iulius Parc a devenit, pe parcursul verii anului 2020, locul cel mai sigur în care am participat la evenimente culturale – și îi felicităm pentru toate motivele de natură culturală pe care ni le-au dat ca să ieșim din casă, în ultimul an. Ne-ar plăcea să vedem mai multe astfel de inițiative în interiorul comunității noastre, inițiate chiar și de către unii dintre noi, pentru noi. Poate, prin introducerea unui serviciu de voluntariat așa cum este el văzut de către Andi Daiszler, aportul adus comunității de către oameni precum cei care fac parte din comunitatea #clujlife s-ar materializa mai mult, mai des și mai clar. Aș introduce un serviciu de voluntariat la Primărie și Consiliul Județean, unde oamenii care vor să ajute să fie primiți și ascultați. De fapt, aș introduce chiar un eveniment de genul porțile deschise fie la Primărie, fie la CJ. Multe dintre ideile pe care le vedem azi implementate în oraș vin din zona civică, de la oameni care vor să contribuie pentru a trăi într-un oraș mai bun. Și dincolo de sugestii și opinii pe care primăria le tot primește fie în cadrul CIIC-ului (Centrul de Inovare și Imaginație Civică), fie direct pe net, există oameni care vor să facă mai mult. Și cred că ei sunt o resursă impresionantă la Cluj. Le-aș permite să ajute și să simtă, astfel, că sunt parte dintr-un ansamblu mai mare. – Andi Daiszler, fondator al Festivalului de Lumină Lights On Romania Vezi această postare pe Instagram O postare distribuită de CLUJLIFE 📷 Descoperă Clujul (@clujlife) Primul pas l-am făcut. Până să vedem câteva dintre aspectele menționate în acest articol materializându-se în jurul nostru, nu rămâne decât un lucru de făcut – și l-a enunțat Larisa: „Mă bucur că trăiesc în Cluj-Napoca, într-o comunitate unită, care caută constant soluții și inovații.” Rămâne, deci, să ne bucurăm că trăim în Cluj-Napoca, într-o comunitate unită, care caută constant soluții și inovații. Să nu ne oprim nici acum, în ciuda faptului că încă suntem în pandemie. Și, am mai adăuga noi, să avem încredere că ele o să se întâmple – cu ajutorul nostru și cu sprijinul de care avem nevoie din partea autorităților locale. Așa că acum, îți pasăm provocarea mai departe și te întrebăm: tu ce ai îmbunătăți la orașul în care trăiești și ce faci în mod activ pentru asta?

Am întrebat 11 clujeni ce ar îmbunătăți la orașul în care trăiesc

Interviu cu Mădălina Hodorog despre programul FUTURE și educația non-formală