În perioada 9-11 noiembrie Centrul Cultural Clujean a organizat Dialogurile Urbane, la care au participat specialiști în dezvoltare urbană, manageri culturali, reprezentanți ai universităților și companiilor locale, precum și Municipalităților din Cluj-Napoca și Boston, împreună cu cele două echipe de clujeni care au propus primele proiecte experimentale câștigătoare ale Fondului de Inovare Culturală.
Au fost trei zile pline, entuziasmante. Am lucrat împreună, sector cultural și administrație, cetățeni, companii și universități, să generăm ipoteze de lucru pentru îmbunătățirea mobilității în oraș și să facem planuri pentru testarea acestor ipoteze în prima jumătate a anului următor. Suntem conștienți că problemele orașelor moderne, precum traficul aglomerat sau costurile mari ale locuirii, nu pot fi rezolvate prin simple intervenții administrative, ci necesită eforturi conjugate din partea întregii comunități: schimbări comportamentale, inovație tehnologică, planificare urbană. Centrul Cultural Clujean, prin natura sa interdisciplinară și experimentală, va găzdui până vara următoare mai multe proiecte care testează scenarii de îmbunătățire a mobilității în oraș. Cele care dau rezultate bune vor fi apoi transferate Municipalității pentru implementare și replicare la nivelul orașului – declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean
Pact pentru mobilitate
În cadrul atelierului „Folosirea big data pentru managementului traficului”, moderat de Centrul Cultural Clujean și Boston Office of New Urban Mechanics, experți din Primăria Cluj-Napoca, compania Evozon, Facultatea de Sociologie, Facultatea de Geografie, Facultatea de Arhitectură și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării au făcut un plan comun pentru colectarea și analizarea datelor de trafic la nivelul orașului. Participanții au agreat că în următoarele luni vor pune cap la cap toate datele de trafic existente în Cluj: cele captate de camerele video din oraș, cele deținute de companiile de taximetrie, cele deținute de universități. O echipă de analiză a acestor date va fi constituită cu scopul de a avea concluzii până la finalul iernii, urmând ca apoi să fie testate câteva ipoteze de lucru. Experimentele de natură tehnică vor fi făcute de Primăria Cluj-Napoca împreună cu companiile de tehnologie locale, iar experimentele care implică schimbări de comportamente sociale vor fi conduse de Centrul Cultural Clujean.
Trei experimente în cartiere
Centrul Cultural Clujean a lansat de curând Fondul de Inovare Culturală, un mecanism prin care colectează și experimentează idei propuse de cetățeni, de sectorul cultural și de mediul privat pentru îmbunătățirea vieții comune în oraș. În parteneriat cu Municipalitatea, Fondul a propus pentru început trei zone experimentale în Mărăști și Mănăștur, invitându-i pe riverani să propună și să testeze proiecte de transformare a spațiilor din cartiere. Astfel, zonele Scorțarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria și Molnar Piuariu – UTCN Mărăști vor găzdui în perioada ianuarie – iunie 2018 mai multe experimente de refolosire a spațiului public, în vederea reducerii aglomerației din oraș. Un prim experiment a avut loc sâmbătă, 11 noiembrie, când Street Food Festival a închis pentru prima dată circulația pe strada Molnar Piuariu din Mărăști, iar studenții Facultății de Arhitectură din Cluj au aplicat peste 100 de chestionare riveranilor, pentru a evalua interesul lor privind patru scenarii posibile pentru transformarea zonei.
Clujenii care au înscris proiectele câștigătoare au propus soluții variate: teste de pietonalizare, regândirea parcărilor, noi piste pentru biciclete, spații pentru evenimente în cartiere și altele. În urma acestor experimente și a colectării de feedback de la locuitorii celor trei zone, vara viitoare Centrul Cultural Clujean va propune Municipalității, în vederea implementării, soluțiile alese de cetățeni. „Ne bucurăm că Fondul de Inovare oferă prilejul de a face teste precum posibila pietonalizare pe Molnar Piuariu sau noi spații de relaxare și trasee pentru pietoni și bicicliști în Mărăști și Mănăștur. Intenția noastră este ca în viitor să ne extindem tot mai mult intervențiile spre cartiere, pentru a asigura o mobilitate sustenabilă la nivelul întregului oraș”, a declarat Ovidiu Cîmpean, director de dezvoltare locală în Primăria Cluj-Napoca.
Ce putem învăța de la Boston
Invitatele speciale ale Dialogurilor Urbane au fost Jaclyn Youngblood și Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban și Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston. Boston Office of New Urban Mechanics (MONUM) este printre cele mai performante divizii de inovare urbană din lume. Cu sprijinul sectorului privat, MONUM a identificat soluții inovatoare la probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spațiului public și de alte teme ale orașului.
Modelul lor de cercetare interdisciplinară și de acțiune colectivă se potrivește Fondului de Inovare Culturală. Au acceptat imediat invitația la Cluj pentru că, la rândul lor, apreciază inițiativele locale de regândire a orașului și găsesc inspirație în modul specific est-european de a aborda provocările urbane de zi cu zi. Intenția noastră este de a construi parteneriate strategice cu divizii de inovare urbană din lume, avem multe de învățat unii de la alții – spune Ștefan Teișanu.
Despre Fondul de Inovare Culturală
Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat. Fondul susține cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună orașul. Fondul de Inovare Culturală este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcțiilor de resort din Primăria Cluj-Napoca. Partenerilor internaționali ai proiectului – Boston Office for New Urban Mechanics și German Marshall Fund prin programul „Transatlantic Leadership Initiative” (TLI) – li s-au alăturat deja primele companii locale care susțin proiectul: Evozon, Banca Transilvania, Accenture, Arxia, iQuest și Sykes.
