Articole, Interviu | #clujlife

Cum se transformă un concurs de proiecte într-o comunitate | Someș Delivery 2019

Probabil că dacă ești din Cluj, știi despre Someș Delivery, varianta riverană și mai eco a conceptului Street Delivery. Dar nu mulți știu că în afară de weekendul Someș Delivery, care se întâmplă anul acesta între 13 și 14 iulie, echipa desfășoară pe tot parcursul anului diferite evenimente, concursuri și discuții pentru a transforma râul care traversează orașul într-unul mai prietenos și mai primitor, în timp ce au grijă să fie protejat. În urma fiecărei ediții rămân diferite instalații din lemn pe maluri, pe care oamenii le pot folosi ca să se odihnească, să socializeze sau să privească peisajul în alt mod, pentru că ele sunt gândite în așa fel încât să fie în armonie cu mediul înconjurător.

Cele mai multe dintre instalații sunt construite în urma Concursului anual de proiecte, prin care organizatorii caută idei de utilizare a malurilor Someșului, happening-uri, instalații artistice, amenajări temporare, evenimente comunitare etc. care pot îmbunătăți relația oamenilor cu râul din oraș. Ideile câștigătoare sunt finanțate și implementate în weekendul Someș Delivery.

Ce e și mai fain e că mulți dintre câștigătorii concursului ajung să fie prieteni și colaboratori direcți în proiect, așa că de la an la an, rețeaua de idei bune și de mâini dibace se mărește. Așa s-a întâmplat și cu echipele Trash Songs, prezenți încă de la ediția din 2017 și koho’, cei care au coordonat anul acesta Workshop-ul de design & build. Am stat de vorbă cu ei pentru a înțelege ce îi face an de an să se întoarcă pe malurile Someșului.

Ce este Trash Songs?
Au fost Instalații audio–vizuale create pe baza experienței de a colecta gunoaie din Someș și de pe malurile lui. Materialele auditive înregistrate în timpul colectării sunt mixate cu improvizație muzicală, spoken words și cântece live.

1. Ce înseamnă pentru voi Someșul și ați vrut să simtă și alți locuitori ai Clujului?

Zenkő: Nu sunt din Cluj, deci descopăr câte un nou aspect al orașului aproape în fiecare zi, chiar și după zece ani. La fel sunt și cu Someșul, lângă care am locuit, am studiat ori mă plimb zilnic și întotdeauna pare să fie un pic altfel. Și deseori această transformare a râului este din cauza gunoiului – ceva urât și trist, dar dacă te uiți mai lung la el, parcă are o adăugare estetică la râu. Prin asta nu zic că e de bine că Someșul e plin de gunoi, din potrivă când am devenit conștientă de această holbare involuntară la apă în care eram atât de obișnuită de priveliștea deșeurilor, m-a lovit brusc cât de egoistă sunt. Eu mă pot uita la Someș în fiecare zi, mă liniștește cum curge prin oraș, mă bucur de existența sa, dar pentru care nu fac nimic să supraviețuiască – prezența (mea) umană. Pentru mine acest moment de conștientizare este miza dialogului cu alți locuitori din oraș.

Panna: Am o relație lungă și intimă cu apele Clujului. Am amintiri despre veri la Mănăștur, obișnuiam să ne ducem la scăldat în rău cu o colegă de clasă care locuia în zonă, iar o mică parte a Canalului Morii aflată lângă casa părintească ne-a fost spațiul de joc când eram copii. Astăzi mă plimb zilnic în oraș, mai ales de-alungul Someșului, sunt up to date cu culoarea, mișcarea și salubritatea lui. Aș dori ca toți clujeni să simtă atașați de acest râu. Ne e mai ușor să avem grijă de ceva cunoscut, iubit, dorit.

Dani: Ador apa. Pentru mine râurile sunt ca niște labirinturi care oferă rute mai acceptabile în oraș. Malul Someșului este calea cea mai relaxantă și sănătoasă din Cluj, e ca și o autostradă cu multe benzi dar fără trafic. De obicei folosesc acest traseu zilnic, prezența apei mă calmează și mă revigorează.

Zsolt: Someșul pentru mine este un mal pe care mă plimb, este parcul Armătura, unde era SD anul trecut, este podul Elisabeta, podul Garibaldi, sau multe alte poduri, unele pentru mașini, unele pentru pietoni.

2. De unde a pornit ideea proiectului vostru?

Zenkő: Pentru mine de la un caiet pe care îl țineam pe balcon cu colega mea de apartament când locuiam pe strada Mamaia. În fiecare zi scriam în el o listă a obiectelor pe care le-am văzut în trecere, plutind pe apă. Când am decis să aplicăm la concursul de proiect lansat de Someș Delivery am spus această poveste lui Panna, în timp ce ea deja conceptualiza proiectul, și a legat ideile noastre.

Panna: Unele componente erau clare: eram interesați de muzică, de performance, de deșeuri, de a spune o poveste despre cum ne relaționăm cu natura ce ne servește. Și ne doream foarte mult să dăm ceva râului, ca „arta” noastră să nu îl exploateze, ci mai degrabă să îl îmbogățească.

3. De la idee, la implementare, drumul construirii unui eveniment sau unei instalații pare de speriat pentru mulți. Care a fost cel mai mare obstacol în realizarea Trash Songs, dar și cea mai mare realizare/ bucurie pe care v-a adus-o proiectul?

Zenkő: La prima ediție a proiectului, în 2017 eram cea mai speriată de ploaie, în care colegii mei se plimbau pe Someș cu bărcuțe, care aducea un frig amar în luna iunie și în care riscam echipamentul tehnic. Cea mai mare bucurie am simțit când în prima zi a concert-performanceului nostru m-am uitat în jur, la câți oameni s-au adunat în ploaie în adăpostul unui cort militar împrumutat de familia lui Panna și instalat de tatăl lui și prietenii noștri, și ascultau poveștile noastre despre gunoaiele găsite în râu. Mi s-a părut ca o demonstrație de o dedicație maximă din partea tuturor, care dă speranță legat de conștientizarea menționată mai sus.

Panna: La a doua ediție am fost foarte ambițioși și ne-am epuizat enorm de mult ca echipă. Pentru mine bucuria a stat în poveștile și discuțiile care au urmat după prezentarea muncii noastre, respectiv atmosfera în timp ce eram împreună cu publicul Someș Delivery. La Trash Songs întotdeauna avem o relație foarte strânsă și directă cu publicul. E normal, suntem afară, lângă râu, și acest context ne inspiră să ne comportăm mai omenește unul cu celălalt.

Dani: Cred că proiectul în sine este o mare realizare. Încercăm să atragem atenția oamenilor asupra faptului că deșeurile aruncate în Someș ne poluează de asemenea în aceeași măsură.

4. Ne pregătim de un Trash Songs Vol.3 anul acesta? Ne poți da câteva hint-uri despre asta?

Zenkő: Va fi și mai lung și va necesita și mai multă rezistență – la fel ca plasticul.

Panna: Anul acesta dorim să facem ceva mai direct, mai simplu, mai ademenitor. Această vară tehnologia de reciclare a deșeurilor plastice se întâlnește cu arta, iar publicul Someș Delivery este invitat să participe în această întâlnire jucăușă și palpitantă.

Dani: Comparativ cu edițiile anterioare anul acesta vrem să fim un pic și mai utili din perspectiva râului. Prezența oamenilor va fi și mai importantă deoarece noi credem că doar împreună putem să luptăm pentru un Someș mai curat, mai simpatic și mai bogat dar nu în deșeuri.

Dacă e să ne uităm și din perspectiva arhitecților, am stat de vorbă și cu echipa Koho, care au participat la edițiile anterioare cu proiectul Someș Alley, o gradenă – alee, realizată din lemn și amplasată pe malul drept al râului, în imediata apropiere a podului Elisabeta – un spațiu pentru relaxare, cu bănci confortabile integrate în design.

1. Ce înseamnă pentru voi Someșul și ce ați vrut să simtă și alți locuitori ai Clujului prin proiectul Someș Alley?

Până momentul în care ne-am implicat într-un fel sau alta în acest proiect, nici noi nu am fost foarte atenți de râul nostru, Someș, a tuturor locuitorilor orașului, și nu numai. Practic începutul nostru, al Koho’ este în strânsă legătură cu începutul proiectului Someș Delivery, pentru că acesta a fost primul concurs, primul proiect, pe care am lucrat împreună ca o echipă întreagă. Noi credem că Someșul este artera uitată, care de-a lungul istoriei orașului Cluj-Napoca a fost marginalizată, și nu numai fizic, ci și simbolic. Nimeni nu se uită la ea ca un spațiu public, pentru că și orașul s-a întors cu spatele spre el. Povestea Someșului din Cluj însă nu este fără exemplu, multe alte orașe au făcut față de asemenea situații și au găsit soluții ca să reintroducă râul în circulația sanguină a orașului, făcând posibil utilizarea malurilor acestuia, și de multe ori transfomându-se într-un mijloc de transport. Cu proiectul Someș Alley noi am vrut să arătăm locuitorilor că printr-o investiție minimă se poate transforma un mal neutilizat într-un loc de adunare sau de loisir. Astfel am vrut să trezim imaginația oamenilor și mai ales a conducătorilor orașului, că o investiție serioasă ar putea transforma artera noastră uitată într-un loc deosebit.

2. De unde a pornit ideea proiectului vostru?
Ideea intervenției denumite Someș Alley a pornit de la o simplă observație, aceea că degeaba căutam un loc de-a lungul râului Someș unde se poate sta aproape de apă (sau unde se poate sta în general, de fapt, în condiții decente). Rezultatul în sine a devenit o ”machetă”, o secțiune caracteristică, un răspuns simplist și sincer care reprezenta un pachet complet de soluții pentru problema observată. În afara faptului că am dorit să ne apropiem de râu, am încercat să construim soluția finală, astfel încât să devină un mic parcurs, echipată cu toate dotările minime necesare la un astfel de edificiu – anume accese, locuri de șezut, coșuri de gunoi. Evoluția proiectului de-a lungul anilor a adus mai mult schimbări funcționale sau dimensionale, esența, ideea de bază a rămas neschimbată. Faptul că comunitatea a acceptat aleea într-o clipă a însemnat că am atins un punct sensibil undeva în creierul colectiv a societății, și ne-a arătat cât de mult poate schimba percepția locului o intervenție absolut minimală născută dintr-o constatare a unei fisiuni în țesutul urban.

3. De la idee, la implementare, drumul construirii unui eveniment sau unei instalații pare de speriat pentru mulți. Care a fost cel mai mare obstacol în realizarea Someș Alley, dar și cea mai mare realizare/ bucurie pe care v-a adus-o proiectul?

Această idee ne-a speriat și pe noi. Fiind absolvenți ai Facultății de Arhitectură, am participat la diferite workshopuri de proiectare și de implementare, dar fără prilejul de a crea ceva pe cont propriu. Această oportunitate ne-a atras la evenimentul Someș Delivery, de a încerca abilitățile noastre la un proiect real. Acest prilej însă a venit cu o responsabilitate, pe care era mai greu să o suportăm singuri, dar muncind într-o echipă, responsabilitatea s-a distribuit. Fiecare dintre noi a adus cunoștințele sale separate, unii dintre noi s-au priceput mai bine la concepte/ la proiectare, alții la organizare sau la rezolvări tehnice și să nu uităm abilitățile unor persoane de a obține elementele de lucru la cele mai bune prețuri.

Aceste abilități devin foarte importante la un proiect pilot cu un buget redus, similar cu Someș Alley. Obstacolele cele mai mari întâmpinate pe parcurs au fost lipsa echipamentului și menținerea muncii fizice pe o durată mai lungă de timp.

A fost o muncă grea, am tăiat toate elementele din lemn cu un ferăstrău de mână, ne-a luat puțin timp, dar am terminat înainte de deadline (bineînțeles nu cu mult). Cred că rezultatul atins se datorează efortului comun a echipei, în momentele mai grele ne-am ridicat moralul reciproc moralul, care ne-a dat elan pentru a continua munca. Momentul/momentele ce ne-a adus bucuria cea mai mare era, când oamenii au început să utilizeze instalația Someș Alley, care după un timp a devenit un simbol mic oferind o posibilitate diferită de a utiliza malurile Someșului.

4. Pregătiți un proiect pentru SD și anul acesta? ne puteți da câteva hint-uri?
Putem să vă zicem atât, că am găsit o temă care ne interesează foarte mult, și că nu ne-am plictisit de intervenții a căror materie primă este lemnul, dar dorim să încercăm un material ultralocal și 3xRE (reutilizare, reciclare, reducere).

Someș Delivery un proiect independent care provoacă și testează ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului Cluj-Napoca și anul acesta vă așteaptă pe malurile adiacente Ștrandului Sun, în cartierul Grigorescu, între 13 și 14 iulie.

ClujLife - Te scoate din casă

Această pagină web folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii aici.