Dă-ţi demisia, fă-te…ce vrei tu! Interviu cu Nely Borza

E foarte greu în ziua de azi să faci ce-ţi place, să fii 100% mulţumit de jobul pe care îl ai, să simţi că eşti cu adevărat fericit atunci când “mergi la muncă”, să nu simţi cum în doar câteva luni rămâi fără vlagă şi chef de viaţă din cauza stresului şi a sentimentului continuu de nefericire. E greu din… n motive, pe care nu are niciun sens să le enumerăm acum, dar noi spunem că nu e şi imposibil. Şi la fel au spus şi alţii. Iar mai apoi au trecut la fapte.

Ei sunt oameni care au avut curajul să-şi schimbe direcţia, să renunţe la drumul pe care mergeau, chiar dacă per total era… bine. Aceştia sunt oameni care nu s-au mulţumit să fie “bine”, ci şi-au dorit un “excelent” şi nu le-a fost frică să zică: “Îmi dau demisia, eu vreau să…” Să orice, pentru că toate acele citate care par uneori atât de stupide şi fără sens şi-ţi spun “You can be whatever you want“, la un moment dat încep să aibă sens. Tocmai când toate celelalte lucruri din viaţa ta încep să-şi piardă sensul.

Credem cu tărie că fiecare om pe acest pământ are un loc în lume. Un loc de muncă. Un loc lângă cineva. Aşa că vă încurajăm să vă ascultaţi cu atenţie pe voi înşivă, căci nimeni nu ştie mai bine decât voi ce vă doriţi. Iar noi, ca să vă dăm un imbold, începem o serie de interviuri cu oameni care au spus deja “De azi merg pe aici”, şi au pornit la un nou drum.

Aşa că într-o după-amiază am dat buzna peste Nely Borza, pentru a-i afla povestea. Nu vă spunem mai multe încă despre de unde a plecat, cu ce se ocupă în prezent, citiţi în rândurile următoare.

Când era mică, voia să devină cântăreaţă şi îi înnebunea pe părinţi cu această idee care îi intrase în cap. Perseverentă fiind, aceştia nu au avut încotro şi i-au ascultat dorinţa, aşa că a studiat muzica timp de 16 ani, începând din clasa a II-a până la finalul facultăţii. Se pare că decizia de a studia muzica încă din copilărie i-a adus doar lucruri bune, deoarece a devenit solista unui cor de copii din Alba Iulia alături de care a avut șansa să colinde lumea, la propriu. În clasa a 7-a susținea primul concert de colinde la Ambasada României din America, iar mai apoi Australia, Japonia și o bună parte din țările Europei, fapt care a avântat-o cu pași repezi și pasiune spre mediul artistic. Modelul ei în viață este mama ei, care a fost și cel mai mare susținător al ei de-a lungul anilor.

– Deci… asta voiam să fiu: cântăreaţă.
– Şi, ce-ai ajuns?

La terminarea liceului, Nely a realizat că nu-şi dorea neapărat să fie o prima-donna pe scena Operei Naţionale Române, dar muzica era deja adânc inrădăcinată în sufletul ei. Astfel, atrasă fiind de zona regizorală și management, a decis să îmbine cele două și la facultate a studiat Regie de Operă și Artele Spectacolului. A avut mai multe oportunități de a pleca din țară, de a deveni stewardesă, de a lucra în Teatru ca regizor, însă mereu apărea o altă oportunite care o făcea să-și schimbe calea.

Sunt o tipă de acțiune și îmi place tot ce e inedit, inovator și mai ales frumos. Îmi plac culorile la nebunie, arhitectura și florile. Am fost mereu atrasă de formele moderne ale artelor spectacolului cum ar fi televiziunea sau performance-urile stradale care se dezvoltă din ce în ce mai mult în toată lumea, artele vizuale excentrice, instalațiile butaforice urbane etc. În facultate alegeam mereu să analizez regiile moderne de teatru sau operă, în spațiile cele mai neconvenționale pentru că, simțeam eu, erau cele mai ofertante de analizat.
Dacă suntem aici, vreau să recomand spectacolul lui Silviu Purcărete de la Sibiu – Faust. E ceva ce trebuie văzut. De mai multe ori.

Dacă ar fi să-şi împartă viaţa, spune că ar fi divizată în momentele de şansă care i-au fost oferite prin situații sau prin oamenii pe care i-a cunoscut. La scurt timp de la terminarea facultății a obţinut postul de redactor la LOOK TV, pornind de la un internship, şi a lucrat chiar la prima emisiune realizată acolo: Tonik Show. Venind din zona de Conservator spre Media, a realizat în această perioadă exact ce anume îşi doreşte să facă, care este drumul pe care ar vrea să-l urmeze şi că în zona de entartainment ar vrea să-şi desfăşoare activitatea. La 3 ani după toate acestea, Nely a simţit că era timpul să lase în urmă televiziunea şi să accepte o nouă provocare. Momentul a coincis cu debutul festivalului Untold, şi astfel a ajuns User Experience Manager. Practic, ea este cea care se ocupă cu amplificarea experienţei festivalierilor şi gestionarea a tot ce înseamnă spectacol non-muzical.

E o șansă frumoasă și importantă să contribui la realizarea unui festival precum Untold. Nu cred că mai e nevoie de vreo descriere suplimentară. După ce am lucrat la prima ediție Untold, am primit oferta de a lucra la Agenția Why Not. Am acceptat și bine am făcut. În continuare nu ma trezesc cu drag dimineața, nu sunt deloc matinală, dar îmi place echipa mea și mă simt în largul meu cu ei, iar ședințele de creație sunt așa cum ar trebuie să fie toate ședințele de creație: încântătoare :). Vreau să rămân în zona de festival și de interacţiune directă cu oamenii. Îmi place să mă pun în pielea omului care pleacă de acasă cu gândul că ajunge într-un loc în care se poate desprinde de toate problemele cotidiene, iar mai apoi să mă gândesc că eu sunt cea care oferă retuşul final momentului lui de relaxare.

Fiind Project Manager la Why Not, a primit proiectul Street Food Festival, care la acel moment era o idee care cocea în firmă de 2 ani, pentru a-l dezvolta si pentru “a-l crește”. Dupa un research temeinic și câteva călătorii în occident pentru a vedea cum decurge un astfel de eveniment într-o țară unde conceptul este deja dezvoltat, întreaga echipă a concluzionat că înainte de toate, ei sunt datori să definească coneptul de street food în România, care avea să fie în prim plan.

Mâncarea de street food este o mâncare calitativă, gătită instant, pe stradă, şi care este servită în mod direct omului de către bucătar. Pe lângă faptul că e delicioasă, servirea e rapidă, iar cadrul este unul relaxat, am vrut să creăm o experienţă completă, motiv pentru care am completat cu muzică ambientală. Cumva, am pornit de la o mişcare culinar-urbană: urbanizarea picnicului, să mergi în parc cu familia, să mănânci.

Nu a devenit Nely cântăreaţă, dar din ce ne-a povestit, se pare că a ajuns totuşi în punctul destinat ei, mai ales că, dacă e să facem o recapitulare, în prezent este manager de proiect Street Food Festival şi coordonează departamentul de marketing al agenției Why Not, plus partea de User Experience la Untold şi, de curând, şi Neversea. Mai mult, fiind pasionată de restaurarea lucrurilor vechi, îşi doreşte să aibă propriul ei atelier, pe care sperăm să-l inaugureze curând.

Bineînţeles că nu ne-am putut abţine şi am vrut câteva detalii, noutăţi legate de ediţia de anul acesta a Street Food Festival. Şi chiar dacă nu a vrut să ne facă prea multe dezvăluiri, am aflat că, spre deosebire de anul trecut, vor exista mai mulţi vendori, mai multă diversitate, chiar o mulţime de preparate noi, dar probabil acest lucru era de aşteptat, având în vedere nivelul de notorietate la care a ajuns festivalul. Mai departe, organizatorii au dorit să găsească o soluţie atractivă în ceea ce priveşte locul unde te bucuri de mâncarea aceea delicioasă, motiv pentru care au creat nişte structuri adaptabile foarte confortabile, care pot fi puse şi pe iarbă şi pe ciment şi care servesc perfect părţii acesteia de sharing food, gathering around etc.

La fel ca și anul trecut, pe lângă mâncare, acordăm o importanță foarte mare atmosferei de festival, iar pe lângă artiștii de la scenă, zona dedicată copiilor, zona dedicată conferințelor culinare sau cinema-ul outdoor, ne preocupă foarte mult aspectul festivalului și ne punem foarte multe intrebari: cum ar dori festivalierii noștri să servească mâncarea, unde și cum doresc să stea, ce alte facilități le putem pune la dispoziție? După edițiile de anul trecut, am primit un feedback bine venit așa că pentru anul acesta, împreună cu 3 arhitecți puși pe fapte mari ca și noi, am dezvoltat cateva idei faine de mobilier de festival, standuri pentru comercianți, spații verzi și litere supradimensionate care te îndeamnă să ai poftă. Cel mai bine e de experimentat pe cont propriu, așa că vă invităm la festival să le experimentați cu toate simțurile voastre.

Dacă anul trecut se confruntau cu o oarecare reticenţă din partea Primăriei, a partenerilor, a oamenilor, aşa cum e şi normal la o primă ediţie, aflaţi că acum s-a făcut puţină coadă la uşa celor de Street Food Festival şi multe oraşe din ţară i-au invitat şi pe la ei. Din păcate, sunt şi ei oameni, nu sunt o echipă foarte mare, şi mai intervine şi problema spaţiului.

Ieşind puţin din zona aceasta de Street Food, noi v-am zis tot ce-am aflat, revenim la ideea iniţială. Daţi-vă demisia dacă vă stă altceva pe suflet, ce e al vostru e pus deoparte (şi nu ne referim la dragoste aici).

Povești care să te inspire, despre oameni din Cluj care fac lucrurile să se miște, vor mai urma…

Comentarii:

Sus