Concert de muzică arhaică maramureşeană cu Nicolae Piţiş şi Maria Casandra Hausi
joi 28 februarie 2013
ora 18.00 Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Sala Tonitza
ora 20.30 Cafeneaua Culturala Piano Cazola
Pret bilet: 30 lei
La fântââhână, la moclinăă,
Plââhânje-o pasăre bătrână,
Da’ nu plânje că-i bătrână,
C-o crescuuhut rânduri de pui,
Ş-amu nu-i a nimărui;
O zburat pe arătuuhuri,
Le-o adus îmbucături
Şi le-o făcut tare buuhune,
D-or zburat cu tăţi în lumeee…
Acestea sunt o parte din vorbele purtate şi cântate de Nicolae Piţis sau, cum i se spune în Lăpuşul Românesc, Nicolae a lui Ionu lui Iacob, fără îndoială un reper al culturii arhaice maramureşene, recunoscut drept Tezaur Uman Viu de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Acum 36 de ani devenea cunoscut nouă prin prezenţa pe coloana sonoră a filmului “Pintea Viteazul” cu Florin Piersic în rolul principal, iar în 2012 vine în faţa publicului din Timişoara şi Bucureşti la un alt eveniment remarcabil – Phoenix 50, coagulând astfel un profil artistic aparte.
Că se află pe pământurile lui ori la Ateneu, sau la sărbătoarea dacilor de la Costeşti sau la Muzeul Ţăranului Român, Nicolae Piţiş rămâne un cioban din Ţara Lăpuşului, un cioban cu peste 100 de oi ce pasc pe cele 50 de hectare, toate ale lui. El cântă îngereşte, aşa cum a învăţat de la mama şi tatăl său, făcând lumea să plângă: şi pe români şi pe străini. Pare un om simplu, dar motivaţia cântului său nu este deloc simplă.
“Fără cântec, viaţa-i urâtă rău. De nu cântam, şi muream. De ce cânt? Cânt, fiindc-am fost blestemat să trăiesc. Aşa m-o blestemat mama când m-o legănat. C-o mână mă legana şi cu una tata-mi da, dar cu gura mă blestema: ca de-oi muri, să mor în foc, da de-oi trăi, să n-am noroc, de-oi muri, să mor în pară, da de-oi trăi, să n-am tihneală. Şi de-oi trai şi n-oi muri, să horesc horile ei! Aşa am fost născut, nu greşit, domnule. Eu n-am supt ţâţă de femeie, numai lapte de oiţa şi guriţă de ciobăniţă. Asta-i! Că omu necivilizat se civilizeaza el, da care-i născut greşit, nu-i doctor să-l vindece.”
El l-a învăţat pe Grigore Leşe să cânte din Ţara Lăpusşlui. A învăţat şi 50 de fete să cânte, cel mai mulţumit fiind de Casandra Hauşi, cu care cântă deseori la concerte.
Ea a făcut Conservatorul la Cluj şi a primit în 2009 trofeul Festivalului “Maria Tănase” din mâna lui Tudor Gheorghe şi totuşi, simte că folclorul e casa ei.
Casandra păşeşte cu umilinţă şi respect profund în urma lui Badea Piţiş, multumindu-i Lui Dumnezeu pentru izvorul din care se adapă. Poate aceasta legatură spirituală face ca prezenţa lor scenică să fie mai degrabă una de încărcătură teatrală decât o simplă prestaţie folclorică, satisfăcând în egală măsură cunoscătorul/necunoscătorul dar şi iubitorul de spiritualitate romanească, doritor să cunoască, să asculte.
