După 4 zile și 4 nopți de distracție la Untold, în care am reușit (cu greu ce-i drept) să ne trezim și să revenim la normal, iată-ne în mijlocul unei depresii post-festival, iar ca să punem sare pe rană, ne-am gândit că cea mai potrivită metodă ar fi să trecem în revistă cum a fost la aceasta ediție de Untold.
Cu laptopul în față și cu muzica ce încă îmi răsună în cap, încep să îmi adun gândurile și să scriu ceva cât de cât coerent. Având în vedere că a fost pentru prima dată când am mers la acest festival, nu pot face comparații și nici nu am habar cât de aniversară a fost această ediție. În schimb, știu exact ce mi-a plăcut și ce nu mi-a plăcut. Spoiler alert! Sunt mai hater în general, iar oboseala acumulată s-ar putea să contribuie și ea la această atitudine.
Voi începe cu ce mi-a plăcut.
Check-in online. O alternativă isteață care nu a mâncat secole din viețile oamenilor care își așteptau cu nerăbdare brățara. Înainte de 1 august, când vedeai prin oraș pe cineva cu brățara, deja știai cum își va petrece următoarele zile și simțeai apartenența la un trib în acest fel.
Aplicația UNTOLD. Exceptând faptul că îți trimiteau notificări în neștire și tu tresăreai cu gâdul că ți-a reacționat cineva la ultima poză postată pe Instagram, a fost utilă. Îți făceai line-up-ul, prietenii tăi la fel, știați cum să vă împrăștiați pe la scene și dacă nu știai cine e individul care își etalează talentele în fața ta, găseai și aceste informații. Tot prin intermediul aplicației îți puteai pune liniștit, evitând cozile imense de la credit point-uri, bani pe brățară.
NOSTALGIA, NOSTALGIA ȘI IAR NOSTALGIA. Scena amplasată chiar la intrare a fost varianta de rezervă pentru când nu te tenta nimeni de pe la celelalte scene. Și nu îți mai venea să pleci. Dar mă consolam cu gândul ca avem multe petreceri cu tematică Kitsch în Cluj și mai sunt ocazii în care să rămân fără voce pe O-Zone și Andreea Bălan. Oricât de obosit erai atunci când picioarele mergeau intr-o stare de inerție către cazare, tot te opreai să mai țopăi pe doua melodii aici.
Scena Forest. Atmosferă chill, muzică bună, artiști cunoscuți sau mai puțin cunoscuți, tratamentul ideal după o oră de bubuială la main stage. În general, nu era multă lume și puteai să respiri, ba chiar mai mult, să te și miști.
Robbie Williams. Da, în ultima zi nu mai aveai loc să arunci un ac pe stadion și am înțeles de ce. Acest artist chiar a fost cireașa de pe tort de la festival și a făcut un show care va rămâne pentru ceva timp în sufletele spectatorilor. A știut cum să jogleze cu sentimentele noastre și cum să interacționeze cu publicul. Aș plăti un bilet ca să merg la un concert de-al lui, m-a convins.
Mâncarea. Poate am avut eu noroc, dar de fiecare dată când m-a cuprins foamea, n-am avut de așteptat la cozi interminabile, cum este la street food. Erau opțiuni pentru toate posibilitățile și am fost surprinsă să văd câte truck-uri cu mâncăruri vegane/vegetariene erau. Good job!
Și cum nu pot fi toate roz, acum urmează acea parte în care îmi voi exprima, în mod cât se poate de direct, tot ce NU mi-a plăcut la acest festival.
Aglomerația. Da, eram conștientă ca așa va fi, dar ca să te plimbi de la o scenă la alta atunci când era un artist mai sonor la main stage era aproape imposibil. La fel ca în traficul din Beijing la ora de vârf. Dacă nu te porneai să înoți prin mulțime destul de devreme, riscai să pierzi concertul. Sau să nu mai ai loc. Sau să te enervezi și să renunți.
Aglomerația, partea a doua. Când stai liniștit la un concert, trăiești muzica, e full în jurul tău, dar tot se trezește cineva să se bage și să înainteze. Și nu, nu doar o persoană. Un batalion întreg care se ține de mână. Și când circulația se desfășura în ambele sensuri și erai prins la mijloc, mai mai că îți venea sa te iei și tu de mână cu ei și să te tot duci. Acasă. Nu îți trebuie studii muzicale ca să îți dai seama când vine refrenul sau beat-ul pe care îl așteaptă toată lumea. N-ai vrea să enervezi un fan înfocat care trăiește pe deplin melodia lui favorită. Chiar nu îți dorești acest lucru.
Aglomerația, partea a treia. Stăteai liniștit în mulțime, de abia de aveai loc ca să te miști…și vezi în fața ta o persoană care se agită cu blitzul pornit. Nu, nu era moment dramatic în care toată lumea să fi făcut asta. Era semnalul internațional de hei, sunt aici, cum nu mă vezi, stai că aprind blitzul. Aveai timp să tragi aer în piept pentru că nu știu dacă mai aveai ocazia după ce se reunea tot grupul rătăcit.
Muzica a fost prea încet. Ori aveam eu așteptări prea mari, ori chiar așa a fost. Mă gândeam că după festival, vreo 3 zile nu voi mai auzi nimic, dar n-am avut treabă nici după 5 minute. Și de stăteam în fața boxelor, cu urechile pe boxe, tot nu ar fi fost la fel de tare cum mă așteptam, iar problema am remarcat-o la majoritatea scenelor.
Acest aspect nu știu unde să îl încadrez. Dar dacă tot dai bani să intri la festival, trăiește momentul. Nu sta doar cu telefonul pe sus ca sa filmezi și să pui la story. Cei de acasă sunt deja iritați când vad iar ceva de la festival. În schimb, dacă înălțimea nu te ajută să vezi ce se întâmplă pe scenă atunci când lumea e în delir, poți trage cu ochiul în telefonului cameramanului de serviciu. Sau i s-ar potrivi mai bine titlul de colecționar de amintiri virtuale? Hmmm…
Una peste alta, sunt scene pe la care nici n-am fost, am trecut doar de curiozitate pe la unele și nu mă atrăgea stilul muzical. Avantajul de la Untold este că ai de unde alege. Și nu e okay să stai doar la main stage, chiar dacă ai fi tentat să faci acest lucru. Mergi și explorează parcul, vezi ce activări sunt, fă-ți un tatuaj sau stai la coadă două ceasuri ca să îți faci o poză. Și dacă musai vrei să vezi un artist, ai face bine să nu vii cu 5 minute înainte ca acesta să apară pe scenă, s-ar putea sa nu mai găsești un loc ok.
Cu gândul la ediția de anul viitor și la alte ore maraton de somn, pot spune că m-am simțit bine și că m-am distrat la Untold și nu, nu mă voi plânge de ploaie. Deja era ceva ciudat că la Electric n-a plouat. Trebuia să se întâmple acum ceva, așa e clima în Cluj.
Tu cum te-ai distrat în cele patru zile de festival?
