Stiri

Primul documentar web interactiv din Transilvania, prorietari de castele, protecția monumentelor la Conferința Castel în Transilvania

Conferința Castel în Transilvania, care a avut loc în 29 noiembrie la Universitatea Sapientia, a început cu prezentarea documentarului web History is Our Story. Documentarul conturează situația castelelor din Transilvania prin povestea a trei astfel de clădiri – Bethlen din Bahnea, Rhédey din Sângeorgiu de Pădure și Apafi din Dubrăveni – și interviuri cu proprietari de castele, experți, administratori.

În cadrul documentarului web utilizatorul poate urmări filmul principal în ritmul propriu și poate citi despre perioade istorice, personaje din film, poate afla mai multe despre castelele care apar în film și despre personaje care au legătură cu acestea. Povestea celor trei castele menționate poate fi cunoscută și prin tururi virtuale 3D care includ videouri și imagini. History is Our Story poate fi accesat în versiune desktop aici. Filmele au fost regizate de Felméri Cecília, conceptul și scenariul le aparține lui Balázsi-Pál Ágnes, Felméri Cecília și Porcsalmi Balázs, platforma web a fost coordonată de Fülöp Lóránd, iar identitatea vizuală de Porcsalmi Balázs.

Am ales aceste trei castele pentru că geografic sunt aproape unul de celălalt, toate sunt clădiri minunate și valoroase, însă istoria, stilul, trecutul și prezentul lor sunt foarte diferite. Prin prezentarea lor și prin formatul de documentar web interactiv putem vorbi despre subiectul complex al castelelor transilvănene. Este foarte greu ca oamenii să înțeleagă ce înseamnă situația castelelor și monumentelor din Transilvania, cât de multe trebuie să se întâmple pentru ca aceste clădiri să facă parte din prezentul nostru, să le putem folosi și să fie în folosul comunităților. Din acest motiv am ales o formă în care artiști spun aceste povești, așa cum le văd ei, spune Balázsi-Pál Ágnes, director executiv Grupul PONT, producător History is Our Story.

La Conferința Castel în Transilvania și în documentarul web interactiv History is Our Story au fost abordate subiecte precum revitalizarea, repunerea în circuitul cultural, turistic a unui castel și provocările acestor procese, dar și posibilitățile pe care le au azi, în România, proprietarii de castele și colaborările necesare pentru revitalizarea unui castel, și importanța conacelor și castelelor transilvănene. Conferința a inclus și o discuție cu proprietari de castele care a abordat întrebări precum: care poate fi funcția unui castel azi? ce i-a motivat să-și asume proprietatea un castel? cum se poate susține un castel în 2019?

Nagy Kemény Géza, proprietarul castelului Kemény din Brâncovenești, este de părere că astăzi un castel poate oferi spațiu pentru o mulțime de evenimente – spectacole, concerte, seri de dans popular. Despre susținerea unui castel Szabó Tekla, proprietara castelului Urmánczy din Toplița, a spus că este o chestiune pe mai multe paliere: pe de o parte încearcă să realizeze acest lucru împreună cu comunitatea, pe de altă parte are o firmă de organizare evenimente prin care poate realiza evenimente în jurul castelului.

Oamenii au venit de multe ori din proprie inițiativă la castel spunând că doresc să organizeze ceva”, a povestit Teleki Tibor, fiul lui Teleki Kálmán, proprietarul castelului din Gornești. Horváth-Tholdy Péter, proprietarul castelului Gyulay-Ferencz din Mintia, a relatat că recent a fost căutat pentru turnarea unui film la castel.

La discuția Castele și comunități, care a urmat în cadrul conferinței, experții invitați au vorbit despre situația castelelor transilvănene din perspectiva lor, despre relația dintre castele și comunități, cum se poate tematiza protecția monumentelor în contextul în care în multe locuri există lipsuri de infrastructură care sunt considerate mult mai grave.

Nagy Egon, directorul Departamentului de Geografie al Liniei Maghiare al Universității Babeș-Bolyai, a spus că și în alte țări există greutăți în legătură cu castelele, și câteodată soluții radicale economice pot fi de ajutor. Istoricul de artă Kovács Zsolt a fost de părere că acolo unde statul are o viziune pe termen lung, se poate face ceva cu castelele. Expertul a precizat faptul că intervenții de urgență sunt absolut necesare – nu trebuie renovat totul deodată, dar ar trebui realizate acele lucrări care permit conservarea clădirii, ca peste 20 de ani să ne putem gândi la ce am putea face cu ea. Etnograful Szabó Árpád Töhötöm a spus că aceste clădiri pot juca un rol important în atenuarea crizelor comunitare din zonele rurale și în păstrarea identității locale.

În cadrul conferinței au fost oferite și exemple bune de revitalizare a unor castele. Castelul Kálnoky din Micloșoara a fost prezentat de către muzeografa Lakatos Csilla: clădirea recent renovată găzduiește Muzeul Vieții Transilvănene, dar este un loc potrivit și pentru organizarea unor evenimente private. Berki Tímea, director de programe la Fundația Transylvania Trust, a vorbit despre procesul de restaurare a castelului Bánffy din Bonțida și despre evenimentele organizate la castel.

Raluca Bărbulescu și Irina Leca, din partea Institutului Național al Patrimoniului, au prezentat proiectul INNOCASTLE, care își propune să identifice modalitățile viabile de revitalizare a castelelor, conacelor ascunse prin adoptarea unor politici care să capaciteze actorii locali, investitorii privați şi care să încurajeze parteneriatele inter-sectoriale. Partenerii proiectului sunt Institutului Național al Patrimoniului, Universitatea din Ghent (Belgia), Guvernul regional al Extremadura (Spania), National Trust (Marea Britanie) și Provincia Gelderland (Olanda).

La discuția Interdisciplinaritate în practică, Ilyés Szabolcs, director executiv Regio Consult și arhitectul Guttmann Szabolcs au vorbit despre când și cum ar trebui revitalizat un monument și cum se realizează acest lucru. Ilyés a fost de părere că revitalizare poate exista atunci când există deja viață în clădirea-monument. De asemenea, procesul de revitalizare este coordonat, în cazuri ideale, de către o singură echipă, iar la începerea lucrărilor se știe deja ce se dorește a realiza în urma lui. Guttmann a dat un exemplu bun de colaborare: Casa Libertății Religioase din Cluj-Napoca, administrată de Biserica Unitariană, unde proprietarul a știut că dorește o funcție comunitară, echipa a realizat o construcție economică care funcționează și au existat experți în cadrul Bisericii Unitariene.

ClujLife - Te scoate din casă

Această pagină web folosește cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și a asigura funcționalițăți adiționale. Detalii aici.