Modul în care instalațiile de lumină transformă orașele și spațiile publice

by | Jul 19, 2021 | Articole

Ghidează în întuneric, transformă orice element asupra căruia își pune amprenta și este cea care ne poate îndruma către o lume sau o perspectivă nouă. Lumina, căci despre ea este vorba, joacă diferite roluri și ne transpune în cele mai diverse povești. Cea naturală ne impresionează prin spectacolul dat pe cer – de la stele și până la răsăritul sau apusul care ne colorează fiecare zi. Iar cea artificială poate fi ușor transformată în artă prin viziunea aparte a unor oameni talentați.

Dar dincolo de asta, mai nou, descoperim și instalațiile de lumină. La o primă vedere, am înclina să credem că aceasta este o formă nouă de a face artă. Când, de fapt, ea s-a conturat pentru prima dată în anul 1855, sub numele de „Gas-lit Paris”, atunci când Parisul a fost proclamat „orașul luminii”. Apoi, în anii 1900 luminile neon și fosforescente au luat și ele avânt ca, un secol mai târziu, instalațiile de lumină să fie, în sfârșit, recunoscute ca o formă de artă validă mulțumită luminilor LED. Așa, de-abia în urmă cu 20-25 de ani, s-a redefinit conceptul de artă în spațiul public realizată cu ajutorul instalațiilor de lumină.

De fapt, conceptul mai sus menționat a ajuns și pe străzile Clujului pentru prima dată în 2018, sub forma primei ediții a festivalului de lumină Lights On Romania, „Începutul”. Pentru noi, atunci a fost începutul formării unei relații cu această formă a artei, o relație pe care încă o cultivăm și astăzi. De-atunci încoace, ne-am îndrăgostit de ideea de instalații de lumină și de modul în care se poate face artă cu ajutorul lor pentru că am simțit noi înșine ce impact benefic au acestea asupra noastră. Datorită lor, utilizând ca principală formă de expresie lumina, apogeul creativității umane este pus în slujba celui care pur și simplu se plimbă pe stradă, orașele și spațiile publice fiind transformate.

Instalațiile de lumină schimbă perspectivele asupra orașelor

Putem vorbi, aici, despre pasarela de la intrarea dintre clădirile de est și de vest aferente Galeriei Naționale de Artă din Washington. Încă din 2008, aceasta a fost luminată de 41.000 de lumini LED programate de computer care treceau prin canale de-a lungul întregului spațiu lung de 200 de metri. Sub numele de „Multiverse”, ea este considerată a fi „cea mai mare și complexă instalație de lumină creată de artistul american Leo Villareal”. Îmbinând lumina și mișcarea, instalația „Multiverse” este amplasată într-o zonă tranzitată zilnic de mii de oameni. Datorită modului în care este concepută, este foarte puțin probabil ca un model să se repete în timpul experienței unui spectator – astfel că perspectivele din care aceasta este privită se schimbă continuu. Sau… putem vorbi despre un exemplu și mai recent, și mai apropiat de casă și cu un impact tangibil și mai mare.


Cea de-a treia ediție a festivalului de lumină Lights On Romania, Solitude Edition, a avut loc în 2020 și este, din punctul nostru de vedere, exemplul perfect în acest sens. Cum ne-a schimbat respectiva ediție perspectiva asupra orașului ne-a explicat Larisa Jitaru, într-o discuție pe care am purtat-o cu echipa imediat după încheierea evenimentului mult așteptat. Ea ne-a spus: „Într-un an în care nu am mai ieșit afară să… aproape nimic – să ne bucurăm de feluri de mâncare pe care nu le gătim acasă – la restaurant, să savurăm cappuccino-ul cu plantă din spumă de lapte – la cafenea, să ne dezlănțuim corpurile și mințile – la festival) –, Lights On a fost motiv, chiar motivație, să ieșim. Chiar cred că lumina a vindecat această rană (atât de adâncă încât acum nu vedem decât coaja) a statului în casă atât de mult timp, rană căreia i-am putea zice singurătate/izolare.”

Oamenii sunt aduși împreună cu ajutorul instalațiilor de lumină

În 2020, Solitude Edition by Lights On Romania a fost printre puținele evenimente care ne-au adus împreună. Datorită acestei ediții am înțeles mai bine care este diferența dintre singurătate și solitudine. După cum spunea Larisa, „solitudinea are iz de bine”. Pentru că fiind împreună ne era, în sfârșit, bine. Echipa a înțeles asta în momentul în care, datorită feedback-ului primit din partea clujenilor, au știut că le-au reamintit oamenilor că nu sunt singuri. Atunci, Theea Ursu ne spunea: „A fost o stare de empatie generală, au fost sentimente și stări care au avut nevoie să iasă la lumină și să se consume într-un mod sănătos. În acest caz, noi am fost furnizorii de lumină împreună cu artiștii, sponsorii și partenerii. Poveștile instalațiilor au vorbit pentru fiecare dintre noi și ne-au reamintit că nu suntem singuri în tot ceea ce se întâmplă.”


Dar în funcție de gradul de interactivitate al instalațiilor de lumină, ele pot implica oamenii și mai mult – și-i pot aduce și mai aproape, și mai împreună. În China, „Arborele Speranței” al lui Ruihong Tiandi se aprinde și începe să „cânte” atunci când oamenii se îndreaptă spre el. Cu cât sunt mai mulți oameni, cu atât mai multă lumină și sunet umple spațiul. În Danemarca, „Arborele Iubirii” de la Tivoli Friheden încurajează vizitatorii să se țină de mână și să apese două panouri pentru a face un copac să se lumineze și să redea muzică. Și, în aceeași notă, Ami Wolf și Jin-Yo Mok au creat o cortină din mărgele ușoare care, în funcție de modul în care oamenii interacționează cu ea, poate crea melodii cap-coadă. Asta se datorează faptului că fiecare mărgea de sticlă transparentă pornește și se oprește atunci când este atinsă și emite un sunet unic, fiind ușor de utilizat. De fapt, cum ar fi ca… și instalația „Tunelul” pe care ne-am obișnuit s-o vedem în diferite zone ale Clujului o dată pe an să fie interactivă?

Instalațiile de lumină pot marca momente cheie, simbolice sau de celebrare

Când spun că ne-am obișnuit s-o vedem în Cluj o dată pe an, mă refer la faptul că ea a fost acolo, în Parcul Central, atât în cadrul ediției din 2018 a festivalului Lights On, cât și în cadrul ediției din 2019. În 2020, ne-a așteptat să-i parcurgem drumul inițiatic format din hexagoane luminoase pe Bulevardul Eroilor. „Odată ce înaintăm pe acest drum, ne schimbăm atitudini și percepții, însă un singur lucru rămâne constant: lumina”, e rațiunea care stă la baza existenței acestei instalații de lumină al cărui creator este Silviu Ciora, „Tunelul”. Această rațiune e cât se poate de reprezentativă pentru cursul vieții noastre, de fapt. Din 2018, de la „Începuturi”, până astăzi, au trecut trei ani. Noi am înaintat pe acest drum. Ne-am schimbat atitudini și percepții – și-am făcut-o cu atât mai mult în 2020, anul „Solitudinii”.


Dar un lucru a rămas constant: lumina și, am mai adăuga noi, așteptarea noastră pentru a parcurge din nou traseul inițiatic al „Tunelului” în speranța unui 2021 cu mai puțină singurătate și izolare. Asta-i ceea ce reprezintă arta, indiferent de forma pe care o îmbracă: un spațiu sigur la care ne putem întoarce indiferent de schimbările care au loc în viețile noastre, ale tuturor. Acest spațiu sigur poate lua forma unor lucrări marcante pentru:

1. momente cheie – exact așa cum este „Tunelul” lui Silviu Ciora pentru noi;
2. locuri simbolice – precum este festivalul de lumină de la Stuttgart pe timp de iarnă, care are rolul de a scoate în evidență obiective turistice din oraș;
3. ocazii de celebrare – așa cum, în celebrarea Anului Nou Chinezesc, instalațiile de lumină din centrul Hong Kong-ului iau forma unor mici lampioane care, atunci când sunt atinse în timp ce oamenii își pun o dorință, se înalță înspre cer luminând multicolor.

Orașe sau locuri pot deveni (mai) cunoscute datorită asocierii cu instalațiile de lumină

„Tunelul” nu este singura instalație de lumină care a însoțit festivalul de lumină Lights On Romania de la „Începuturi”, din 2018, până în ziua de astăzi. Un exemplu la fel de semnificativ este Museum of The Moon (Luna), instalația pe care fiecare dintre noi a văzut-o cel mai adesea făcându-și apariția pe feed-urile personale de social media. Creată de către artistul britanic Luke Jerram, la prima ediție a festivalului, Luna a putut fi văzută la Biserica Piaristă din centrul orașului. Apoi, a fost amplasată pe Mihail Kogălniceanu (Piațeta Jean Calvin). Iar ultimul loc în care am văzut-o a fost în curtea interioară a Muzeului de Artă. Indiferent de locul în care a fost amplasată Luna, am mers și noi după ea și, fotografiile pe care fiecare dintre noi le-a realizat în locul acela specific, au ajuns în social media, atrăgând atenția asupra sa.


Se poate spune, deci, că Luna a atras atenția nu numai asupra ei, ci și asupra locurilor pe care le-a luminat pentru câteva zile consecutive. Așa se-ntâmplă cu arta, indiferent de forma pe care o ia și unde. Dacă e să exemplificăm la nivelul instalațiilor de lumină internaționale, câteva exemple la care ne putem raporta cu ușurință sunt: sculptura din lumină a lui Tuffi, un elefant care a sărit în râul Wupper în anii 1950, familia de elani care se plimbă prin centrul orașului Stockholm din Suedia și modul specific în care este iluminat aeroportul Perth. În schimb, dacă e să extrapolăm și să ieșim din sfera instalațiilor de lumină, rămânând, totuși, în sfera artei în general, un exemplu care nu poate trece nemenționat e „Statuia Libertății” a lui Frédéric Auguste Bartholdi din New York. Aceasta a ajuns să fie, astfel, o reprezentare simbolică atât a New York-ului, cât și a valorii libertății atât de apreciate în Statele Unite.

Instalațiile de lumină pot îmbunătăți economia locală

Astfel, „Statuia Libertății” a ajuns să se identifice cu New York-ul, iar orașul în sine cu statuia însăși. Datorită acelei sculpturi faimoase, New York-ul a ajuns, poate, să atragă și mai mulți turiști decât ar fi făcut-o în mod obișnuit. MK Illuminating explică procesul prin care asta se întâmplă în felul următor: „Mai mulți vizitatori înseamnă, în general, mai multă cheltuială, ceea ce, la rândul său, oferă economiei locale un impuls care este nu numai în beneficiul întreprinderilor locale, ci și al comunității locale.” Exemplul ideal care poate sta la baza acestui proces poate fi festivalul de lumină „Luci d’Artista” din Salerno, orașul de pe litoralul sudic al Italiei. În extrasezon, pe durata iernii, Salerno a devenit o atracție turistică majoră datorită umplerii a 27 km de străzi și spații urbane cu instalații de lumină, iar în 2013, a raportat că autocarele pline de vizitatori au crescut cu 140%. Salerno a continuat organizarea acestui festival până când, în 2017, au reușit să atingă recordul a 3.000.000 de vizitatori și continuă și astăzi.


Pe același model, și orașul Koper din Slovenia a reușit, în 2018, să adune aproximativ 350.000 de vizitatori în timpul iernii. În Germania, parcul de lumină „Haldenzauber” al lui Hückelhoven a generat 45.000 de vizitatori încă din primul său an, direcționând turiști și înspre Hückelhoven. Ca să facem câțiva pași înapoi înspre casă și înspre prezent, pot admite că același efect l-a avut și proiectul Lights On Romania asupra mea. Spre exemplu, când am aflat, la finalul lunii martie 2021, că echipa Lights On în colaborare cu Iulius Group aveau să organizeze Lights In The Park, am făcut un drum Arad-Cluj doar ca să ajung să văd instalația Mars (Marte), semnată de același Luke Jerram, acolo, alături de prieteni. Așa, am ajuns să petrec un weekend în Cluj fără să fi avut vreun alt motiv în afara experienței Lights In The Park care m-a adus acolo.

Totul se datorează, la sfârșitul zilei, „Începuturilor” Lights On din urmă cu trei ani, trei ediții și multe zile în care noi și spațiul în care trăim ne-am schimbat, dar un lucru a rămas la fel: lumina. Lumina, care ne schimbă perspectiva asupra orașului în care trăim – Clujul. Care ne scoate din casă și ne aduce împreună astfel încât să putem să împărtășim bucuria procesului de rafinare și transformare a orașului prin aducerea instalațiilor de lumină în spațiul public de către echipa Lights On. Care ne ajută să marcăm momente cheie, simbolice sau de celebrare, așa cum a fost momentul unei ușoare relaxări a restricțiilor pandemice și, ulterior, aducerea la viață a evenimentului Lights In The Park.

Care ne ajută să punem într-o „lumină” nouă locuri din Cluj cu care suntem atât de obișnuiți, dar care merită să fie experimentate cu mai mult entuziasm și să fie privite cu alți ochi. Și care, procedând astfel, le dă și mai multe motive nu doar locuitorilor orașului, ci și turiștilor să se îndrepte înspre Cluj. Astfel, se conturează motivele pentru care noi suntem fani declarați ai festivalului de lumină Lights On încă din prima zi. Prin intermediul acestui material, ne propunem să lansăm o discuție referitor la modurile în care Clujul se transformă în perioadele în care se îmbracă în lumini. Tu cum vezi orașul atunci când instalații de lumină îl fac și mai strălucitor?

Evenimente viitoare

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This