Despre cum o să arate viitorul se scriu cărți, se fac filme și se discută în cadrul întâlnirilor. Se fac chiar planuri de afaceri pentru tehnologii noi și visele devin tot mai des realitate, când acum ceva ani păreau SF.
Totul, de la modul în care dormim, la cum comunicăm, mâncăm, cu ce mergem spre lucru și unde lucrăm, devine mai conștient de nevoia de verde, de evoluție și inovație.
Alături de sustenabilitatea clădirilor, elementele care sunt tot mai apreciate sunt: imitarea naturii, inovația, istoria și interpretarea sa în vremurile moderne.
Astăzi facem un exercițiu de imaginație și de la cafeaua de dimineață, la plata impozitelor și activitatea de weekend, ne imaginăm zile într-o lume unde clădirile sunt speciale și merită să devină subiecte de discuție.
Cum ar fi să te trezești în cea mai frumoasă casă din România?
Premiul pentru arhitectură rezindețială, oferit de competiția bigsee.eu, a fost câștigat în 2021 de The Garden House din Borhanci.
Big See reprezintă platforma specialiștilor care se concentrează pe a prezenta proiecte și realizări deosebite în domeniile design imobiliar, design interior, design de modă și design de produs. La categoriile de premiere pot aplica arhitecți, designeri, producători, parteneri de proiect și clienți de oriunde din lume.
The Garden house a fost creată de SQM Architecture, companie care a primit Premiul I al Concursului Internațional de Modernizare, prin proiectul la Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu din Cluj-Napoca.
Casa câștigătoare din Borhanci s-a distins prin faptul că se camuflează în natură și respectă spațiile înconjurătoare. Are o grădină interioară care este în același timp un spațiu de primire, un spațiu de luat masa și un loc de joacă printre crengi, aducând astfel exteriorul în interior și oferind deschiderea spre exterior. Casa este proprietate privată și nu poate fi vizitată.
BONUS: În 2016, la Baumit Life Challenge Award, în cadrul unei competiții care tot la doi ani premiază cele mai reușite fațade din Europa, Casa Timiș din Popești (Cluj) a luat locul doi.
Casa proiectată de Filofi & Trandafir Arhitectură a obținut votul publicului și al unui juriu profesionist care notează nominalizații din peste 26 de țări.
”Concept fără artificii, zona este situată într-un cadru profund natural, grija pentru a reda locului vegetația inițială a fost mereu aflață în atenție. Rezultatul a fost unul contrastant, copleșitor, armonios în care natura și casa se respectă deopotrivă. Ambele vorbesc deodată și împreună, mesajul rezultat este unul extrem de plăcut, înviorător, relaxant.” spune proprietara Minodora Timiș, pentru revista de arhitectură e-zeppelin.ro.
Toate deciziile arhitecturale au fost ghidate de relația cu peisajul și terenul. Puteți vizita casa cu ocazia solstițiului de vară, când Minodora Timiș va invita persoane pasionate de yoga pentru o sesiune încărcată de energie, pe pajiștea casei.
Cum ar fi să lucrezi în prima clădire eco pasivă din România?
La Săvădisla, echipa grupului Mendola lucrează în Mendola Ecopassive WorkSpace, o construcție 100% eco, realizată din CLT (cross laminated timber). A fost realizată în colaborare cu EvoHouse, specialiști în clădiri eco-pasive.
„Ne bucurăm că, în sfârșit, antreprenorii din România încep să fie interesați de clădirile sustenabile: cele mai eficiente din punct de vedere energetic, cu un nivel ridicat de confort, sănătoase pentru oameni și pentru mediul înconjurător și cu un termen de execuție foarte redus față de tehnologiile clasice”, spune project managerul EvoHouse, Barabas Bela.
Clădirea a fost ridicată în doar 19 zile, acesta fiind unul din avantajele CLT, și generează o amprentă negativă de carbon, respectând normativul nZEB – Nearly Zero Energy Building.
BONUS: Cum ar fi să locuiești pe strada viitorului?
Prima stradă inteligentă din România s-a deschis traficului la Cluj-Napoca, în 2021. Un spațiu public modern, verde, facilitățile străzii includ patru locuri pentru încărcarea automobilelor electrice și 30 de locuri pentru încărcarea bicicletelor / trotinetelor electrice, prize USB și Wi-Fi gratuit.
Și iluminatul este inteligent, la fel și sistemele de colectare și refolosire a apei, iar întregul spațiu este adaptat și persoanelor cu disabilități.
Strada Molnar Piuariu din Cluj-Napoca dispune de 551 de metri pătraţi suprafaţă verde, 48 noi arbori plantaţi şi locuri pentru relaxare și luarea mesei.
Cum ar fi să mergi în vizită la colegii din prima cladire certificată BREEAM din România?
Proiectul de reabilitare și reconversie a platformei industriale Flacăra din Cluj-Napoca a început în 2014. Biroul de arhitectură dicositiganas.ro a reușit să dezvoltate proiectul Binarium Office în jurul unei axe de spații publice interioare, a unei grădini deschise atât angajaților, vecinilor cât și trecătorilor.
Inovația în echipare vine și din sistemul complex UFAD (Underfloor Air Distribution), care la momentul implementării a fost primul proiect de acest gen din Europa de Est, de distribuție a aerului prin pardoseală.
După ce în 2018 a câștigat premiul de proiect verde la RoGBC Green Awards, în 2020 clădirea a primit premiul pentru model de bune practici și utilizare a tehnologiilor verzi. Building Research Establishment Environmental Assessment Method (BREEAM) este prima metodă stabilită la nivel global de evaluare, rating și certificare a sustenabilității clădirilor și a impactului lor asupra mediului.
Alte spații din Cluj certificate drept clădiri verzi: Amera Tower Calea Baciului, hala Nokia din parcul industrial Tetarom 3 de la Jucu, Complexul Hexagon Zorilor, Complexul Record Park Iris, Liberty Technology Park, The Office.
Cum ar fi să vizitezi prieteni ce locuiesc într-o casă independentă energetic?
Mai ales în contextul actual, cu măriri de prețuri constante, Casa Soleta, proiect clujean, este o variantă aleasă tot mai des pentru a trăi în natură, dar fără compromis de confort.
Cu o arhitectură inspirată din tradiția japoneză, Casa Soleta este realizată de Fundaţia pentru inventică şi tehnologii sustenabile Justin Capră, al cărei coordonator este Cătălin Butmalai.
Casele Soleta sunt prefabricate într-un termen de 4-6 săptămâni, construite din materiale locale, regenerabile. Structura este fabricată numai din lemn lamelar încleiat, iar asigurarea unei performanţe energetice ridicate se face prin izolare termică și fonică a pereţilor, acoperişului, podelei şi îmbinărilor dintre acestea.
Apa de ploaie este colectată și refolosită, hota este dotată cu sistem de recuperare a aburilor pentru încălzirea casei, acoperișul are panouri solare și o eoliană, iar casa este modulară și îi poți extinde suprafața. În plus, o mică grădină se integrează perfect în proiect.
Cum ar fi să mergi la relaxare în vacanță într-o pensiune premiată?
Viila Cheia, din Cheia, județul Cluj, se integrează perfect în peisajul pe care vrea să îl expună pentru vizitatori ca un cadru de tablou. A câștigat în 2021 premiul pentru revitalizare rurală la Bienala Națională de Arhitectură. Structura a fost proiectată de arhitecții de la ateliercetrei.com.
“Construcția devine o barieră ce întârzie întâlnirea oaspeților cu priveliștea, dar o dată intrați în camera de zi, perspectiva forțată obținută de conformarea spațiului în plan și secțiune o dezvăluie în întregime,” descriu creatorii intenția asupra perspectivei.
BONUS: Cum ar fi să vedem modele de evoluție ”verde” chiar la clădirile publice?
Consiliul Județean Cluj a lansat în urmă cu trei ani un concurs pentru schimbarea, actualizarea și modernizarea clădirii. Și odată cu acest lift up dorește înscrierea în procesul de a avea prima clădire publică „verde” din țară, prin certificarea conform standardelor BREEAM.
Pentru a primi certificarea de clădire verde, imobilul va fi prevăzut cu sisteme inteligente de gestionare a utilităților, stații de încărcare pentru autovehicule electrice și va respecta standardul de clădire cu consum de energie aproape zero.
Să locuim, să lucrăm și să călătorim în locuri care ne apropie mai mult de viitor necesită încă o muncă de documentare. Dar eforturile în lumea creativă a arhitecților, a constructorilor și a clienților cu vise mari sunt tot mai vizibile.
În reviste de specialitate, la concursuri internaționale și mai ales în comunități, aceste construcții ale viitorului ne îndeamnă să căutăm, să vrem și eventual să putem trăi într-un viitor mai bun cu natura.
