Dezbatere: Hibridizări și colaborări durabile pentru scena artistică inter-dependentă

Dezbatere: Hibridizări și colaborări durabile pentru scena artistică inter-dependentă
𝗗𝗶𝘀𝗰𝘂𝘁̦𝗶𝗲 𝗺𝗼𝗱𝗲𝗿𝗮𝘁𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗠𝗶𝗸𝗶 𝗕𝗿𝗮𝗻𝗶𝘀̦𝘁𝗲

𝗜𝗻𝘃𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲/𝘁̦𝗶: 𝗣𝗲𝘁𝗿𝗼 𝗜𝗼𝗻𝗲𝘀𝗰𝘂 (membră Reactor de creație și experiment), 𝗦𝘇𝗶𝗹𝗮́𝗿𝗱 𝗠𝗶𝗸𝗹𝗼́𝘀 (artist vizual și cercetător), 𝗜𝘀𝘁𝘃𝗮́𝗻 𝗦𝘇𝗮𝗸𝗮́𝘁𝘀 (lucrător cultural și co-fondator al Fundației AltArt), 𝗢𝗮𝗻𝗮 𝗦𝘁𝗼𝗶𝗰𝗮 (critic de arte performative) și 𝗥𝗮𝗹𝘂𝗰𝗮 𝗩𝗼𝗶𝗻𝗲𝗮 (curatoare și co-director al Asociației Tranzit.ro -intervenție video în colaborare cu Vlad Basalici)

Artiștii și lucrătorii culturali independenți sunt traversați de un fior când vine vorba de munca lor în viitor. Unde se va produce ea? Pot să păstreze spațiile în care își desfășoară activitatea acum? Ce resurse vor fi accesibile în peisajul multicrizelor actuale? Cum poți construi o viziune durabilă din bucăți instabile numite granturi, fie ele anuale sau multianuale?

Mai sus sunt menționate doar o parte din lucrurile de care ei sunt dependenți și poate, în spiritul nevoii reinventării formelor de producție și conviețuire culturală etică, inclusiv printr-un limbaj nou, e mai util termenul de 𝘪𝘯𝘵𝘦𝘳-𝘥𝘦𝘱𝘦𝘯𝘥𝘦𝘯𝘵 pentru a se plasa în mijlocul schimburilor și legăturilor deja existente.
Instrumentele restrânse la care au acces afectează, de multe ori, chiar imaginarul organizațiilor non-profit, iar limbajul birocractic-neoliberal care trebuie învățat pentru supraviețuire nu este propriu sectorului cultural. În plus, imaginarul se lovește de limita unor structuri de dependență care modelează și influențează producția culturală și o pune, fără ca ei să-și dorească, alături de procese pe care le contestă, de exemplu gentrificarea, marketizarea orașelor etc.

După câțiva ani de activitate, majoritatea lucrătorilor culturali simt blocajul în care se află, iar unii îi înțeleg caracterul sistemic. În dezbaterea propusă încercăm să facem un pas în laterala sistemului pentru a vedea ce posibilități de construcție durabilă ar putea apărea din deschiderea către un alt tip de colaborare. Împreună cu invitații noștri vom vorbi despre scurtcircuitarea narativei actuale prin analizarea diferitelor tipuri de hibridizări care pun sectorul cultural alături de dezbaterile actuale.

De exemplu, organizații care au decis să construiască, pornind de la principii ecologice și etice, un spațiu cultural la țară care să țină cont de comunitatea locală, organizații care se dezvoltă prin hibridizarea cu o instituție publică de cultură sau cu o universitate.

Este vorba de diferite tipuri de hibridizări precum conceptuale, la nivel de valori și principii, cu alte resurse, cu alte domenii, de exemplu ecologia, biologia, tehnologia etică etc care lărgesc orizonturile sectorului.

Ce tipuri de hibridizare sunt echitabile, astfel încât domeniul cultural să fie partener egal și să-și transmită mesajul fără să fie acaparat de forțe pe care nu le controlează? Poate hibridizarea să ducă la conectarea artei și culturii cu alte domenii care o aduc mai aproape de societate?