Orașele din România au o nevoie stringentă de dezvoltare și optimizare a alternativelor față de transportul clasic cu automobilul personal. Creșterea continuă a numărului de autovehicule generează un grad sporit de poluare, blocaje în trafic, pierderi economice, număr mare de accidente, probleme de sănătate pentru cetățeni, precum și consumuri mari de carburanți din surse neregenerabile. În aceste condiții, planificarea mobilității urbane este o provocare complexă și de interes, iar realizarea unui sistem de transport integrat, durabil și sigur devine o prioritate. În această ecuație sunt vizați factori precum transportul în comun, sistemele de transport inteligente, logistica urbană și multe altele.
Astăzi discutăm despre mobilitatea în perimetrul orașului prin apelul la serviciul de taximetrie, dar și importanța aplicațiilor și progresului tehnologic în acest context. Ne-am dus direct la sursă, așa că ne-am urcat în taxiul lui Ioan Pugna (Neluțu), taximetrist la The Good Cab și managerul acestui dispecerat, cel mai mic din Cluj la ora actuală. A ajuns în breasla aceasta convins de către un prieten, prin anul 2003, când s-a dat și Legea Taximetriei.
Meseria aceasta este ca un microb, iar după ce te prinde, greu te mai poți lăsa. E jobul ideal dacă îți place să conduci, dar mai ales dacă ești un om sociabil, căruia îi plac interacțiunile cu tot felul de oameni pentru că zilnic cunoști poate chiar sute de persoane noi. Nu e un loc de muncă monoton, vezi orașul și ești foarte bine ancorat în realitatea acestuia. Fac asta de 15 ani pentru că îmi place. Pentru mine, satisfacția pe care ți-o oferă ceea ce faci este foarte importantă. Nu m-aș mai putea acomoda la un job de birou, îmi place libertatea pe care mi-o dă taximetria, iubesc meseria aceasta. Singura condiție ca să poți rezista în acest domeniu e să ai toleranță crescută la dinamica traficului.
În ceea ce privește piața de taxi din Cluj, acesta ne-a explicat că fiecare oraș are particularitățile lui vizavi de serviciul de taximetrie, iar cel mai bun indicator în acest sens este chiar ce spun oamenii care se urcă în mașină.
Clujul se prezintă destul de bine la capitolul acesta, mai ales având în vedere tariful la care prestăm acest serviciu și nevoile de mobilitate din oraș. Și cred că ne aflăm pe o cale ascendentă pentru că în toamnă, Parcul Auto va trece prin schimbări majore. Zic asta pentru că va avea loc reautorizarea, proces care are loc o dată la 5 ani și include și o testare scrisă la Autoritatea Rutieră Română, prin care se verifică cunoștințele legate de Legea Taximetriei, iar mașinile înscrise nu trebuie să aibă mai mult de 10 ani.
Conform unui algoritm stabilit având în vedere mai multe considerente: poluare, trafic, suprasaturație pe piață etc., prevederile legislației actuale impun o limitare artificială a autorizațiilor de taxi, fără a ține cont de numărul real de locuitori sau nevoile actuale de mobilitate urbană. Mai exact, conform Legii 38/2003, numărul de șoferi acreditați trebuie să fie de 4 la 1.000 locuitori. Această pondere este depășită la nivel de Cluj, iar din cele 1900 taxiuri care ar trebui să funcționeze, conform legii, s-a ajuns la 2374 în orașul nostru. Ioan ne-a spus că nu ar mai fi nevoie de alte mașini, însă flota de taxiuri nu este manageriată la potențialul său real, astfel încât există multe cazuri în care sunt mai puțin de 1000 de taxiuri active în diverse momente ale zilei în oraș.
Clujul, fiind un pol economic foarte important, un oraș care a explodat asemenea unui popcorn din punct de vedere al business-urilor, un centru financiar în Transilvania, dar și universitar, tinde să devină ușor suprapopulat. Mai mult, pentru că este un oraș cu o anumită vechime, nu există bulevarde largi, nu ar putea fi dezvoltat cu ușurință la nivel de infrastructură și are intervale orare în care e mult mai aglomerat decât capitala. Aplicațiile devin imperative în acest context, căci orașul crește, numărul de mașini rămâne același, și avem nevoie să fim eficienți în ceea ce privește cererea și oferta.
În anul 2010, Clever Taxi devenea prima aplicație din România care le oferea consumatorilor o platformă unică în care aceștia aveau acces la toate ofertele companiilor de taxi permițând plata cash a cursei, iar începând cu 2014 și plata direct din aplicație, prin card bancar. În mai puțin de 5 ani de la lansare, Clever a devenit lider de piață pe segmentul aplicațiilor mobile de taxi, având în prezent peste 1 milion de utilizatori și 30.000 de șoferi prezenți în aplicație. Peste 3,5 milioane de comenzi sunt lansate în medie în aplicație în fiecare lună, iar valoarea totală a curselor din anul 2018 este de peste 100 de milioane de euro, cifrele acestea vizând impactul la nivel național.
Trecerea de la clasicul sunat la dispecerat la aceste platforme este lesne de înțeles și, mai ales, o evoluție naturală, având în vedere numărul în continuă creștere a celor care folosesc device-uri smart. Aplicațiile agregatoare au facilitat munca taximetriștilor, s-a făcut liniște în mașini, în sfârșit nu se mai aude stația continuu. Aplicațiile manageriază mult mai bine flota de mașini active și poți merge din comandă în comandă. Vorbim practic despre o creștere vizibilă a eficienței, pentru că nu aglomerezi orașul stând în standul de taxi sau în parcări, așteptând să vină un client să-ți deschidă ușa, caz care oricum devine din ce în ce mai rar. În plus, aplicațiile agregatoare pe care eu le folosesc vin cu tot ce trebuie pentru ca eu să-mi pot face munca în condiții excelente. Nu folosesc Waze sau altele pentru că simt că mai tare m-ar încurca. Știu ce zone se aglomerează cel mai repede în Cluj, iar alerte, accidente îmi sunt anunțate prin stație, pe care am ajuns să o folosesc exclusiv în acest scop.
Aplicațiile garantează șoferilor de taxi nu doar un volum semnificativ de comenzi, ci și libertatea de a-și desfășura activitatea în mod eficient și liber, fără a depinde de dispecerate. Adunate, solicitările zilnice depășesc 150.000 de comenzi, iar acest număr vorbește de la sine despre nevoia de mobilitate, de management a flotei, de progres tehnologic. Dar cum era viața înainte de apariția acestor aplicații și cum ar fi dacă acestea ar dispărea subit?
Înainte totul era o provocare. Trebuia să fii atent la stație, dacă erai într-o zonă mai zgomotoasă nu auzeai ce ți se transmite, aveam colegi care stăteau cu carnețelul în mână și-și notau destinația, ca nu cumva să uite. În plus, trebuia să-ți configurezi singur traseul, să alegi cea mai bună variantă. Acum nu trebuie să fii un extraordinar de bun cunoscător al orașului pentru că aplicația îți arată exact pe unde să mergi, care e cea mai rapidă metodă de a ajunge la client. Îți ușurează considerabil munca. Consider că în acest moment, nici noi nu ne-am putea întoarce la vocea din stație, dar nici clientul. Dacă până anul trecut, cei care foloseau aceste aplicații aveau până în 50 de ani, acum vin comenzi și de la bunicuțe, și de la femei bine trecute de prima bătrânețe, care iată că se descurcă foarte bine cu progresul tehnologic și țin pasul cu acesta. Chiar rămân uimit în fiecare zi.
Estimările lui Ioan arată că aproximativ 45% dintre comenzile făcute la dispeceratele din Cluj au migrat către platformele online. Era cumva de așteptat ca oamenii să se aleagă varianta mai ușoară, căci sunt 11 dispecerate la momentul actual în oraș și nu ai nicio plăcere în a le lua la rând pe toate în încercarea de a găsi o mașină. Nici aplicația nu-ți garantează 100% că vei găsi mijlocul de transport pe care îl cauți, din cauza considerentelor de care vă pomeneam anterior – trafic, prezență scăzută a taximetriștilor activi într-un moment dat etc., dar măcar știi că nu pierzi timpul la telefon. În plus, la dispecerat, timpul de confirmare a unei comenzi este în medie de 3 minute, în aplicația Clever doar de 23 de secunde.
Cel mai mare avantaj al aplicațiilor îl au clienții. Până la urmă, aplicațiile mobile s-au născut dintr-o nevoie a oamenilor de a avea acces mai ușor, mai repede și la mai multe mașini. Un studiu sociologic făcut în luna februarie de IRES arată că locuitorii din Cluj au un interes crescut pentru aplicațiile de mobilitate urbană, utilitatea acestora fiind apreciată de 100% dintre respondenți, iar 96% dintre ei sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de aplicația Clever, liderul de piață pe segmentul aplicațiilor de mobilitate urbană cu peste 1 milion de utilizatori. Conform datelor colectate de IRES, principalele avantaje pentru care utilizatorii chestionați consideră utile aplicațiile mobile sunt: eficiența, rapiditatea, siguranța, calitatea serviciilor și evaluarea comportamentului șoferului.
Fiind un oraș atât de atrăgător, sunt tot mai mulți străini. Dacă ar suna la dispecerat, în primul rând s-ar lovi de bariera lingvistică, în al doilea rând, habar nu au adresele, nici cele la care se află, nici unde vor să ajungă. Aplicația îți setează automat adresa la care te afli prin geo-location, tu ai un singur lucru de făcut: apeși butonul ”call cab”. Și dacă nu găsim clientul, putem comunica cu acesta în chat-ul disponibil, nu sună la dispecerat, nu așteaptă să-i găsească mașina pe care a trimis-o la el, practic economisești extraordinar de mult timp. Și vrei să faci asta pentru că orașul se dezvoltă într-un ritm foarte alert, iar dacă noi nu ținem pasul cu tehnologia, nu avem șanse de reușită. Trebuie să fim rapizi, prompți, atât pentru a răspunde nevoii clienților, cât și pentru a îmbunătăți traficul în oraș și a convinge oamenii să renunțe la mașinile personale. Am sesizat că aceasta este și dorința Administrației, lucru evident dacă ne uităm la prețul parcărilor din centru. E de două ori mai ieftin să te duci și să te întorci cu taxi decât să-ți lași mașina într-o parcare 8 ore.
Comportamentul consumatorilor și evoluția tehnologică a dus la apariția pe piața internațională și pe piața din România a serviciilor alternative de transport urban, iar Clever răspunde acestei noi realități prin agregarea ofertelor autorizate de transport de persoane. Aplicația are o cotă de piață de 90% descărcări, 70% utilizatori activi, peste 100 mil. euro valoare curse în 2018 și peste 3,5 milioane comenzi lunar. Aproximativ 80% dintre românii care folosesc aplicațiile mobile de transport urban consideră că procesul de găsire a unei mașini ar fi mult îngreunat dacă acestea nu ar mai exista pe piața din România.
Tehnologia fluidizează orașul. Clever pornește revoluția din mobilitatea urbană. Ce alte opțiuni mai avem când vine vorba de lupta cu traficul din oraș? Aflați în articolul următor din seria #CleverChoices.
