Orașele din România au o nevoie stringentă de dezvoltare și optimizare a alternativelor față de transportul clasic cu automobilul personal. Creșterea continuă a numărului de autovehicule generează un grad sporit de poluare, blocaje în trafic, pierderi economice, număr mare de accidente, probleme de sănătate pentru cetățeni, precum și consumuri mari de carburanți din surse neregenerabile. În aceste condiții, planificarea mobilității urbane este o provocare complexă și de interes, iar realizarea unui sistem de transport integrat, durabil și sigur devine o prioritate. În această ecuație sunt vizați factori precum transportul în comun, sistemele de transport inteligente, logistica urbană și multe altele.
Seria #CleverChoices ajunge o dată cu acest articol la final. După ce am explorat varianta mijloacelor de transport în comun, a sistemelor alternative inteligente, respectiv serviciul de taxi, și a bicicletelor, ne îndreptăm atenția către Divizia de Inovare Urbană, proiect al Centrului Cultural Clujean și al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Am considerat imperativă participarea la dialog a reprezentanților acestei acestei grupări, având în vedere scopul său de a sprijini grupuri de cetățeni, specialiști din mediul academic și cel de afaceri în propunerea de soluții alternative la probleme ale orașului identificate împreună cu Primăria Cluj-Napoca și conectate cu mobilitate urbană, locuire și viitorul pieței muncii. Pentru a înțelege mai bine cum doresc clujenii să utilizeze opțiunile pe care le au astăzi în ceea ce privește transportul în oraș, s-a demarat o analiză de date de mobilitate, iar noi am aflat mai multe despre rezultatele și planurile de viitor care au fost stabilite pe marginea acesteia de la Ovidiu Cîmpean (Director la Primăria Municipiului Cluj), și Anamaria Vrabie (Director al Diviziei de Inovare Urbană la Centrul Cultural Clujean).
În 2018, am demarat prima fază a proiectului Divizia de Inovare, în cadrul căreia am realizat o analiză de date menită să ne ajute să înțelegem cauzele din spatele congestiei actuale din trafic și ce acțiuni viitoare ar putea fi implementate de către administrația locală, companii și universități. Am numit această cercetare ”Pactul pentru mobilitate”, urmând ca în faza a doua să trecem la câteva proiecte de testare, iar la final să tragem concluzii, să vedem ce a funcționat și ce nu, ce poate fi replicat de la nivel micro, de cartier, la nivel macro, de oraș. Inițial ne-am concentrat atenția asupra comportamentelor oamenilor pentru a înțelege mai bine ce anume generează traficul din oraș, foarte importante în acest studiu fiind și datele legate de durata deplasării în funcție de mijlocul de transport ales – mașina personală, transportul public, cu bicicleta sau chiar pe jos.
În termeni largi, ”Pactul pentru mobilitate” reprezintă o privire generală asupra măsurilor necesare, atât de infrastructură, cât și măsuri soft, pe care un oraș trebuie să le adopte în viitor. Ovidiu ne-a explicat că se lucrează la dezvoltarea unui ”walkable city”, adică a unui oraș în care putem ajunge cu ușurință la obiectivele de interes pentru noi – stații de transport în comun, creșe, grădinițe, școli, locuri de muncă. Ideea ar fi ca aceste locații să fie la cel mult 20 de minute de mers pe jos de locuință. În acest sens vor demara anul acesta un studiu la nivel de cartier, care le va sugera culoarele pietonale necesare în oraș.
Chiar dacă aglomerarea, în primă fază, este resimțită ca un disconfort, ea reprezintă de fapt un semnal al faptului că orașul crește în acest moment. Un raport al Băncii Mondiale arată că orașul Cluj-Napoca este pe primul loc în ceea ce privește magnetismul, deci atrage foarte mulți oameni prin locurile de muncă pe care le are, prin universități și alte atuuri. În lupta cu traficul trebuie să ținem cont atât de componenta infrastructurală, mai ales că vorbim despre un centru istoric, dar și de cea culturală, pentru că în România, după comunism, mașina a fost considerată un indice de imagine, un element de statut social. În orașele pe care noi le urmăm ca model, cum ar fi Copenhaga, Viena și altele, s-a renunțat la această mentalitate și se iau în considerare celelalte mijloace de transport. Cred că trebuie să acționăm având în vedere toate aceste componente, tocmai în ideea de a avea o mobilitate urbană sustenabilă și de durată, care să satisfacă nevoile comunității. Cred că suntem într-un moment foarte important pentru Cluj. Avem pe același teritoriu mai mulți oameni, ceea ce necesită găsirea unor soluții în ceea ce privește mobilitatea, locuințele și joburile.
O altă statistică grăitoare ne spune că în ultimii 10 ani s-a dublat numărul de mașini înmatriculate la Cluj, ceea ce evident se vede pe străzile din oraș. I-am întrebat pe Ovidiu și Anamaria cum ar încuraja ei clujenii să își lase mașina acasă.
Cred că este nevoie, înainte de orice, de proiecte prin care să regândim spațiul public din oraș. Noi avem deja unele care au fost implementate, iar aici ne referim la Piața Unirii, străzile din proiectul de reabilitare ale Orașului Comoară – Piața Gării, Strada Horea, strada Avram Iancu, strada I.C. Brătianu – unde regăsim elemente de extindere a spațiului pietonal, precum și crearea de piste de biciclete și cred că în perioada următoare va trebui să conectăm aceste zone pietonale și să avem o rețea coerentă de piste. De asemenea, menționăm aici și alte investiții importante ale Primăriei, cum ar fi acelea de modernizare a transportului în comun și creare de benzi dedicate pentru acesta. Urmărim prin aceste acțiuni ca alegerea între mașina personală și alte mijloace de transport să fie evidentă în favoarea mijloacelor de transport sustenabile.
Lucrurile stau destul de simplu. Noi, oamenii, suntem ființe raționale și subiective, iar toate aceste măsuri menționate au un scop comun: acela de a ne ușura nouă viața de zi cu zi, de a ne demonstra treptat că altfel stau în balanță toate drumurile pe care le avem în plan dacă optăm să renunțăm la autoturismul personal. Tipul acesta de schimbări necesită timp și trebuie acționat în două viteze: pe partea de infrastructură și pe partea de grup, oameni care să adopte acest tip de comportament salutat social și să ”instige” la schimbare.
Atunci când discutăm despre segmentul de mobilitate urbană și întregul proces de dezvoltare de soluții viabile pentru oraș, un rol vital îl joacă tehnologia. Vorbim despre un instrument care ne ajută să livrăm politici publice de calitate pentru cetățeni, iar în noile proiecte de infrastructură încercăm să înglobăm tehnologii noi. Avem aplicații pentru sistemul de biciclete, pentru cel de transport în comun, pentru parcări, am introdus sistem de irigare automată pentru a nu mai fi necesar ca vara să circule cisterne prin oraș pentru a uda arborii, precum și iluminat public cu tehnologie LED, controlat prin intermediul unei aplicații mobile de către Biroul de Eficiență Energetică din cadrul Primăriei. Sunt elemente de tehnologie care vin în întâmpinarea noastră și reduc costuri importante.
Probabil mulți dintre voi sunteți de acord cu ceea ce ne-a zis Anamaria, respectiv că tehnologia este un suport, dar și o interfață pe care o bună parte dintre noi o folosim pentru a ne orienta prin oraș. Deciziile de a opta pentru un mijloc de transport în favoarea altuia depind de multe ori de ce aplicații folosim și de cât de rapid avem acces la informație. Tocmai din acest motiv ei consideră important ca soluțiile clasice să fie dublate de unele digitale, ținând totuși cont că nu se pot baza strict pe ele. Trebuie să fim conștienți că nu toată lumea folosește tipul acesta de instrument. Strâns legat de acest aspect, Ovidiu ne-a spus că au un program pe care doresc să-l implementeze, în parteneriat cu universitățile clujene – ”Science in the city”, care să le permită lor, administrației publice locale, să ia decizii în concordanță cu dovezile și elementele reale din oraș, nu doar bazați pe presupuneri. Considerăm că această apropiere între autoritățile locale, universități, societate civilă și chiar cetățeni, prin mecanisme participative, nu poate fi decât benefică.
În ceea ce privește planurile pentru anul 2019, vom avea în vedere o continuare a politicilor pe care le-am avut în trecut – extinderea spațiului pietonal, crearea de piste și investiții masive în transportul în comun. Suntem primul oraș care deține autobuze electrice și vom continua achiziția acestor tip de autobuze, până în luna iulie vom avea în jur de 40. Vom aduce 50 troleibuze și 6 tramvaie, urmând ca în anii următori toate tramvaiele să fie noi. Avem această ambiție, ca până în 2030, toată flota de transport în comun să fie 100% electrică, nepoluantă. În plus, avem o serie de proiecte care vizează infrastructura în oraș, iar aici ne referim la proiectul de modernizare și reamenajare a Pieței Lucian Blaga, strada Petru Maior, Emil Isac, Napoca, Tipografiei, Regele Ferdinand, Emile Zola, Sextil Pușcariu, proiecte prin care se urmărește crearea acelui spațiu partajat între pietoni și mașini, cu diminuarea numărului locurilor de parcare în favoarea apariției unor piste de biciclete sau spații pietonale extinse. De asemenea, vizăm plantarea de arbori pentru creșterea calității spațiului urban și pietonal și să avem mobilier stradal de ultimă generație, bănci cu încărcătoare pentru telefoane sau tablete, stil de iluminat cu tehnologie LED și cu wi-fi integrat.
În tandem, în 2019 vor continua să implementeze concluziile obținute în raportul ”Pactul de mobilitate”. Mai exact, se vor concentra să completeze toate măsurile de extindere a infrastructurii cu partea de schimbare de comportament, să facă mai ușoară această tranziție pentru oameni. Anul acesta își doresc să crească numărul de utilizatori în rândul studenților și se vor uita la partea de wellbeing, bunăstarea psihologică a celor care fac naveta, alături de parteneri de-ai lor din Divizia de Inovare din Dublin. În ultimă instanță, încearcă să extindă aceste proiecte și în cartiere. Anul trecut au finalizat un studiu de fezabilitate pentru prima strada ”smart”, după cum a fost numită de către presă, strada Molnar Piuariu, care va intra anul acesta în lucrările de modernizare și pietonizare al unui segment.
Dacă din ce în ce mai mulți clujeni care se deplasează cu mașinile personale ar opta pentru mijloacele de transport în comun, taxiuri, biciclete, impactul pozitiv nu va fi vizibil doar în trafic, ci și la nivel de sănătate. Toate aceste măsuri de susținere a unui transport sustenabil, durabil, vizează în egală măsură și reducerea emisiilor de dioxid de carbon, poluarea aerului și fonic, astfel încât să avem o calitate a vieții mai bună la Cluj. Impactul pe cele două componente va fi unul considerabil.
Tehnologia fluidizează orașul. Clever pornește revoluția din mobilitatea urbană. Seria #CleverChoices a ajuns la final, iar noi încheiem aici, bazați pe faptul că aveți o idee mai clară asupra opțiunilor pe care le aveți și a diferenței pe care o putem face cu toții în comunitate.
S-ar putea să-ți mai placă:
Iconic Garden, o nouă grădină urbană la Iulius Mall Cluj
IULIUS demarează o nouă investiție, în Cluj-Napoca: peste jumătate de miliard de euro pentru cel mai mare proiect de regenerare urbană din România
Expoziție de-o seară în Parcul Central din Cluj-Napoca: One Night Gallery Love RIZI aduce 9 instalații interactive de admirat sâmbătă seara la Centrul de cultură urbană Casino