Tot ce trebuie să știi despre compost: scurt ghid către un viitor mai verde

by | Apr 9, 2021 | Articole, Tu.Afară.Acum

Știai că, în România, există o lege care vizează în mod direct problema legată de compost? Aceasta a fost publicată în anul 2018, fiind un pas mic, dar sigur, către un viitor mai verde. Ea vine la pachet cu obligativitatea de a selecta deșeurile compostabile, cu scopul de a reduce poluarea și risipa alimentară. Dacă ți se pare greu să faci acest lucru, gândește-te că la fel ți-a fost și în momentul în care ai început să reciclezi cartonul și plasticul. Cu timpul, activitatea o să devină rutină, ba chiar te vei putea bucura de roadele compostării de lungă durată.

Avem lege, dar care-i faza cu tot acest compost? Ei bine, în definiție, termenul se referă la acele deșeuri organice, descompuse și care se transformă în îngrășământ esențial pentru sol. Este un element cheie pentru tot sectorul agriculturii, deoarece constituie baza unor roade sănătoase, purtătoare de etichete bio-eco, pe care le căutăm în ziua de azi. Ce se încadrează în categoria materialelor compostabile? Cam tot ce înseamnă resturi vegetale. De la coji de banane, crengi, coji de cartofi și frunze, toate acestea se vor descompune în timp, vor fi supuse unor procese naturale care vor genera îngrășământul ideal pentru viitoarele recolte. Bineînțeles, la acestea se adaugă cojile de la ouă, zațul de cafea, dar și pliculețele de ceai, de pildă.


 
Și, totuși, este legea compostării biletul câștigător către un viitor mai bun? Ca să aflăm răspunsul la această întrebare (și la multe altele elucidate în următoarele rânduri), am apelat la un expert: Marius Mornea. Implicat în mai multe ONG-uri pentru mediu, printre care și Clujul Sustenabil, răspunsul lui a fost mai mult decât cuprinzător:

Legea este destul de bună, atât cadrul general de gestiune a deșeurilor, cât și cea specifică pe compost. Problema e lipsa unei strategii mai detaliate de implementare, susținută de linii de finanțare adecvate. O mare parte din implementare cade în responsabilitatea administrațiilor locale și se presupune că acestea au infrastructură funcțională (de exemple CMID-uri), dar realitatea din teren este că multe din aceste centre nu sunt funcționale. Asta duce la blocaje, întârzieri și uneori la situația în care nu se mai pot accesa finanțări.

Prin urmare, data viitoare când îți explorezi talentul în bucătărie, ai grijă și nu mai arunca resturile de la fructe sau legume la gunoi. Tot ce trebuie să faci este să le arunci fie la pubela special amenajată din spatele blocului, fie să le duci la un centru care acceptă astfel de deșeuri, ba chiar să îl adaugi la sistemul tău propriu de compost sau să folosești resturile în viitoarele încercări culinare. Dacă tot am deschis seria de știai că… știai că frunzele de la ridichi pot fi transformate într-un sos minunat de pesto? Sau că toate cojile de la mere sau pere pot produce o infuzie de gusturi și arome într-un compot light, fresh și ușor de făcut? Cei de la Food Waste Combat au întocmit un ghid cu tips & tricks, dar și idei care vor face din aceste resturi un nou mod de a găti și te a bucura cu adevărat de beneficiile aduse de fructe și legume.
 

 
Pentru locuitorii din afara orașului sau pentru cei care locuiesc la casă, problema compostării se poate rezolva în câteva zile. Achiziționezi un container special, îl plasezi unde îți dorește inima, în grădină, și îl folosești cu regularitate. Ce faci, însă, dacă stai la bloc, eventual într-o garsonieră, spațiul deja reprezintă o problemă, iar ca setul să fie complet, nu ai nici balcon? În această fază, selectarea materialelor compostabile pare o misiune imposibilă. Nu și dacă vecinii tăi sunt deschiși la discuții și la alternative de a rezolva situația în mai multe feluri.

Opțiunea ideală ar fi un compostor comun, dimensionat pentru toată asociația de proprietari. Există diverse modele, de la cele mai simple (containere de plastic/lemn), până la vermicompost sau containere asistate electric, pentru compostare rapidă. La nivel individual, vermicompostul necesită spațiu mic și are capacitate de procesare mare și rapidă. Există în piață modele de containere care țin totul foarte compact și curat. Există și o zonă premium de compostoare anaerobe (de exemplu metodă Bokashi), care sunt similare mașinilor de spălat vase și pot fi integrate în mobilier. – Marius Mornea


 
Până acum, am descoperit la ce se referă legea compostului și cum se poate selecta materialul dacă stai la casă sau la bloc. În spațiul special amenajat pentru resturile vegetale, toate procesele care ți-au dat bătăi de cap la orele de biologie își dau întâlnire și au un scop precis: să descompună resturile. Dacă după un timp observi că recipientul compostorului este plin, poți folosi îngrășământul rezultat la ghivecele de flori, la parcelele de legume și fructe, ba chiar îl poți dona. Sunt mulți fermieri și agricultori dornici să ofere pământului o hrană sănătoasă, care asigură roade de cea mai înaltă calitate. Cei de la Brutăria Claudia sunt un exemplu de afacere locală, care se implică activ în cadrul comunității și unde resturile din activitatea de zi cu zi sunt colectate pentru compost. De asemenea, un loc perfect în care poți găsi doritori sau sfaturi cu privire la materialul rezultat în urma compostării (cunoscut și ca humus, nu cel de mâncat) este acest grup de facebook. Și, cum întotdeauna mai multe soluții și păreri conduc garantat la un rezultat, iată ce ne sfătuiește Marius Mornea:

La cantități mici, există doritori care îl primesc, dar apare un risc de contaminare. Teoretic, legislația prevede teste de laborator, care permit încadrarea compostului în categoriile A,B și C, în funcție de calitate și scopul la care poate să fie folosit. Dar la nivel de gospodărie și compostare individuală, devine costisitor și greu de testat în cantități mici. Așa că e foarte importantă deschiderea și sinceritatea celor care își asumă să facă asta și încrederea celor dispuși să primească. În comunitatea Compost în Cluj, facem acum sondaje prin care încercăm să facilităm exact acest gen de colaborări și schimburi între membri. La cantități mari, se poate exploata economic: se testează, se certifică, se împachetează în saci și poate să fie vândut pe piață. De exemplu, compostul din magazinele de bricolaj este produs în țări din UE și noi îl cumpărăm pentru uz casnic. Similar, operatori economici pot investi în colectare, sisteme de compost industrial, testare, certificare și distribuție. O posibilă soluție alternativă este infrastructură dedicată de la CMID, care va produce compost, caz în care va trebui să îl valorifice cumva, fie prin vânzare, fie prin utilizarea în regim propriu (de exemplu în parcuri și alte spații verzi), ceea ce ar permite și un sistem de colectare a compostului produs individual, pentru a fi folosit în același circuit. – Marius


 
Și că tot veni în discuție modul în care marile lanțuri de magazine se pot alătura aceastei inițiative, am căutat mai multe detalii despre cum se pot implica acestea. Dacă în ultima vreme am tot văzut sisteme de garanție – returnare, roboți care compactează PET-urile în parcări sau containere pentru becuri și baterii, ce oprește supermarketurile să faciliteze clienților acest serviciu sustenabil cu privire la compost? Ar fi un win-win, deoarece, în mod inevitabil, vor fi generate zilnic câteva kilograme de resturi vegetale adunate de pe rafturile de la raionul de fructe și legume.

Sistemele de garanție-returnare urmează să fie implementate la nivel național. Teoretic există și cadrul legal și susținere ca acest lucru să se întâmple. O provocare este să fie abordat unitar și coerent procesul, riscul fiind că fiecare lanț de magazine să implementeze sisteme diferite, să comunice diferit și să ducă la o confuzie generală. Ideală ar fi o campanie comună în care producătorii, magazinele și administrațiile publice cad de acord pe un format comun, un mesaj unitar și colaborează pentru informarea, încurajarea și susținerea procesului. – Marius


 
Orice început este greu, mai ales dacă implică un efort suplimentar. Deși pare un lucru relativ banal, selectarea deșeurilor pe categorii constituie o formă de învățare de lungă durată, care se poate transforma în stil de viață. Astfel, dacă ai început să compostezi materialele organice și îți răsună în cap gândul să te lași de acest obicei constructiv, acest sfat este pentru tine. Este pentru cei care își doresc un viitor sustenabil. Este pentru vecinul care încă încearcă să dezlege tainele colectării selective. Este pentru noi toți.

E nevoie de infrastructură adecvată, informare, exemple concrete și consecvență pentru a construi încredere. Primele griji sunt cele legate de detalii logistice: în ce îl strâng? dacă miroase? dacă apar musculițe? face mucegai?… Apoi apar întrebările legate de conținut și cum se separă: e voie carne? dar hârtie murdară? șervețelele se compostează? cutiile de carton de la pizza? Prin urmare, e benefic să elimini aceste griji prin oferirea sau recomandarea unor modele de recipiente (găleți metalice cu capac, bidoane de plastic, etc), afișe și broșuri cu instrucțiuni clare, urmate de un orar previzibil și asumat. Cel mai sensibil aspect e construirea încrederii că acest efort merită și că eventualele greșeli sunt observate și corectate și că tot procesul este unul comun, colaborativ, care ajunge să funcționeze bine, după o perioada de probă și acomodare. – Marius


 
Să facem acum un joc de imaginație. Reciclezi deja de mulți ani, de o perioadă bună de timp compostezi, ai grijă să verifici etichetele produselor pe care le cumperi și te implici activ în viața comunității. Într-o zi mergi să duci gunoiul, așa cum te-ai obișnuit, pe culori. Te întâlnești cu vecinul de etaj, care, ce să vezi, a ieșit și el să ducă gunoiul. Te uiți cu coada ochiului și observi că al său nu este selectat corespunzător. Este puterea exemplului o cale facilă de învățare? Cu siguranță, însă trebuie să știi cum să pui problema și, mai ales, cum să dai o mână de ajutor celor din jur pentru a contribui la această schimbare. De asemenea, trebuie să găsim o cale comună de a evada din cercul vicios pe care ni-l schițează Marius, simplu și pe înțelesul tuturor.

O mare problema sunt cercurile vicioase de genul: oamenii nu sunt clar informați și aruncă greșit gunoiul -> salubristul constată că selectarea nu se face corect și folosește o singură mașină de colectare, urmând să facă o suprasortare la sediu -> oamenii văd mașina care pune tot la comun și renunță la atenția la selectare. De aceea, e util ca, în perioada inițială, în cazul în care apar probleme, să se revină punctual cu pașii adiționali de lămurire. Se întâmplă să arunci/selectezi greșit, până înveți cum să faci corect. Învățarea este mai eficientă dacă ai voie să faci greșeli și primești suport să le corectezi din mers, în loc să primești direct amendă sau să înceapă cele două tabere să arunce vina unii pe alții. – Marius


 
Ajunși la finalul acestui articol, ne-am gândit că cel mai bine ar fi să sintetizăm toată informația într-o serie de 5 întrebări și răspunsuri despre compost. Privite sau nu ca un ghid de bune practici, aceste răspunsuri ne spun metodele prin care putem contribui la o planetă mai îngrijită și un viitor sustenabil.

Q1: Ce este compostul?
A1: Procesul prin care materialele organice sunt descompuse și se transformă în îngrășământ.
Q2: Care este lista cu materiale compostabile?
A2: Tot ce înseamnă resturi vegetale, coji de fructe și legume, frunze, crengi, coji de ouă, cenușă, cafea. Nu se adaugă carne, coji de citrice tratate, oase, produse lactate și celelalte deșeuri care au deja locuri special amenajate pentru reciclare (plastic, sticlă, carton). Poți consulta lista completă aici.
Q3: Cum se poate composta?
A3: Este nevoie de un spațiu special amenajat pentru aceste deșeuri. Se poate realiza simplu, cu materiale aflate la îndemâna tuturor (o găleată cu capac) sau se poate achiziționa o pubelă destinată compostului.
Q4: Ce se întâmplă cu îngrășământul rezultat?
A4: După procesele de descompunere, resturile se vor transforma în îngrășământ. Acesta poartă și denumirea de humus și este extrem de benefic pentru agricultură. Îl poți folosi și pentru ghivecele cu flori de acasă, pentru cele din fața blocului, pentru cartofii din grădină sau îl poți dona. Dacă îl arunci la gunoi, în acest punct, nu ai rezolvat nimic.
Q5: Iau amendă dacă nu mă ocup de acest lucru?
A5: Legea compostului a intrat deja în vigoare și, bineînțeles, prevede și un articol întreg dedicat amenzilor. Ca să evităm orice situații neplăcute, cel mai bine este să ne punem pe treabă și să contribuim în mod activ la un viitor mai bun.


 

Tu ai un spațiu special amenajat pentru compost? Plănuiești să amenajezi unul? Ne place să credem că stârnim schimbări în comunitate, chiar și unele mici. Dacă articolul de față te-a determinat să iei acțiune în vreo direcție, ne-ar plăcea mult să știm acest lucru. 

Tags: compost

Evenimente viitoare

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This