Respect pentru Resurse – despre materia care schimbă relația elevilor cu sustenabilitatea

Printre părțile mai bune ale pandemiei se numără și creșterea interesului pentru sustenabilitate – cumva, în ultimul an, am devenit mai conștienți de ce se întâmplă în jurul nostru. Am consumat mai puțin plastic, încercând să adoptăm un stil de viață zero waste, și ne-am întors capetele către producătorii locali în detrimentul celor de masă. A început să ne pese despre cum va arăta anul 2030.

Asociația Banca Regională pentru Alimente Cluj, alături de echipa Food Waste Combat Cluj și Clujul Sustenabil au creat cursul Respect pentru Resurse – cu alte cuvinte, un curs despre realitatea de astăzi. Pentru că recunoaștem – cumpărăm mult. Și aruncăm și mai mult. Cum ne valorificăm resursele într-o eră în care unii aruncă, pentru că au prea mult, iar alții…nu au deloc? La această întrebare încearcă să răspundă cursul Respect pentru Resurse – un curs ce va deveni disciplină opțională în școlile din Cluj din septembrie 2021 – un curs care sintetizează importanța sustenabilității, a reducerii de plastic și a risipei alimentare și, practic, ce înseamnă să fii un cetățean activ și responsabil. Episoadele-pilot ale cursului au ajuns deja la peste 300 de elevi clujeni atât online, cât și offline.

Cu toții știm, în teorie, ce e risipa alimentară, nu? Însă doar pentru că știm ce înseamnă nu ne face mai conștienți – iar cursul Respect pentru Resurse asta face: ne aduce claritate și conștientizare.

În septembrie 2020, Asociația Banca Regională pentru Alimente Cluj, coordonată de Camelia Gui, a înscris proiectul Respect pentru Resurse în competiția de finanțare Raiffeisen Comunități, unde au participat peste 100 de proiecte. Doar 11 dintre ele au câștigat, printre care și Respect pentru Resurse – astfel, șansele proiectului de a ajunge la cât mai mulți elevi au crescut. Deci, șansa noastră la a înțelege mai bine legătura dintre mediu natural, economie și lume a crescut și ea. Am povestit cu Csilla Majoros de la Food Waste Combat și Camelia Moldovan, trainer și coordonator al proiectului Respect pentru Resurse, pentru a vedea din perspectiva lor ce înseamnă acest curs pentru elevii de la noi din țară.

Camelia Moldovan povestește că de un an de zile se gândea la implementarea acestui proiect aplicat în școli. Fiindcă echipa nu e una foarte mare, nu ar fi reușit să țină training-uri în mai multe școli – și așa a apărut ideea unui manual educațional, care ar crea un impact de lungă durată. Totodată, el ar oferi informație de calitate atât pentru elevi, cât și pentru părinți.

Această finanțare de la Raiffeisen Comunități ne-a alimentat, practic, visul pe care l-am avut dintotdeauna: să facem un manual. Noi suntem recunoscători că am fost printre cei 11 câștigători, pentru că dintre competitorii noștri mulți au avut proiecte grozave. Scopul celor de la Raiffeisen Comunități s-a potrivit perfect cu obiectivul nostru – și noi, și ei, căutam o formă de a face educație non-formală. După o lună de la înscriere, am aflat că am câștigat.

Am primit o finanțare de 9500 euro și trebuia să avem și o contribuție proprie încă de la început. Bugetul pentru manual încă nu este consumat pentru încă suntem în proces, în maximum o lună și jumătate vom fi finalizat toate aspectele. Dacă nu era această finanțare, am fi materializat proiectu, pentru că ni-l doream foarte mult, dar cu siguranță nu l-am fi putut face anul acesta. Cât despre colaborarea cu Raiffeisen, au fost niște finanțatori grozavi și ne-au dat, cumva, „mână liberă”. Chiar am simțit că avem un partener real, în spatele nostru, dispus să te ajute.

Procesul de selecție pentru grantul oferit de Raiffeisen Comunități nu a fost, bineînțeles, unul ușor – iar presiunea a fost și mai mare din cauza competiției: 100 de proiecte grozave concurau cu Respect pentru Resurse. Csilla crede că e vital să fii pe aceeași lungime de undă atât cu finanțatorul, cât și cu juriul. Adică să te întrebi – ce vreau, de fapt, să obțin? Dacă răspunsul se rezumă doar la „bani”, s-ar putea să nu fie suficient.

Ca să aplici pentru acest grant, prima dată răspunzi la o serie de întrebări pe platforma special creată;. Atât juriul, cât și finanțatorul au pus preț pe un aspect relevant: impactul social pe care îl ai în comunitatea ta. Noi am început să avem impact cu „Respect pentru Resurse”, iar cel mai fain impact e atunci când copilul educă părintele și îl pune, practic, în acțiune. Cursul nostru e mult mai complex și are mai multe verigi, nu se rezumă doar la grija față de mediu, ci la durabilitate în timp, la păstrarea și prețuirea resurselor, la a deveni un adevărat cetățean activ în comunitate.

Am fost curioasă să văd ce înseamnă, de fapt, să faci un manual de la 0, așa că despre asta mi-a povestit Csilla. Despre ce înseamnă să te ocupi și de scriitură, de design, de parteneriat cu edituri, de solicitarea pentru ISBN…nu pare foarte greu, nu? Sau, dacă mă gândesc mai bine…

E mai greu să faci un manual decât ne-am așteptat – e vital să ai oameni care să poată genera conținut și să aibă expertiză fie în educație, fie în mediu și sustenabilitate; echipa noastră ne-a adus o foarte mare contribuție. Apoi costurile se îndreaptă către printare și editură – noi ne-am asumat că vom lista 500 de manuale, dar s-ar putea să extindem acest număr. Ne dorim ca manualele să fie printare cu hârtie reciclată, ca să fim în ton cu ce e în conținutul manualului. Ne-ar plăcea ca elevii să dea manualul mai departe către următoarea generație. Împreună cu contribuția adusă de noi, grantul ne ajută, evident – însă ca să ținem în viață acest proiect pe termen lung, și în anii viitori, noi mai trebuie să investim în acest proiect. Banii de la Raiffeisen ne ajută cu primul pas al manualului: implementarea sa efectivă, de la scrierea conținutului și până la printare.

Pentru Camelia, Respect pentru Resurse a fost primul ei proiect cu care a participat la o astfel de competiție. Și a fost cu noroc – iar din experiența ei sunt câteva sfaturi pe care i-ar plăcea să le mai departe pentru cei care vor să aplice la o astfel de finanțare.

E prima finanțare la care eu am participat, iar ca sfat principal: dacă aplici, cunoaște-ți foarte bine obiectivul. Asta ne-a ajutat pe noi, că am avut clar ce ne dorim să obținem. Să aplici pentru o finanțare înseamnă să îți placă să scrii mult și să îți cunoști bugetul înainte să aplici la grant. Noi am subestimat munca pentru un manual și ne-am fi dorit să recompensăm echipa chiar mai mult decât am făcut-o. Ne-a luat prin surprindere și numărul extrem de mare de copiii interesați, așa că să îți faci bugetul înainte de grant e mult mai util, ca să știi dacă suma îți va ajunge sau nu. De asemenea, e foarte important să fii onest în aplicarea pentru finanțare. Noi chiar facem ce am zis că facem – ne-am ținut de treabă. Cei de la Raiffeisen au avut încredere și au fost flexibili, fără să pună presiune pe noi. Nouă ni se potrivește această abordare, pentru că știm și ne place să ne facem treaba așa cum trebuie, justificându-ne în permanență banii.

Dacă un lucru e cert, acela e că să „meșterești” un manual este, cu siguranță, treabă de echipă. Desigur, ai putea să te ocupi singur de tot – și de research, și de ilustrații, și de text. Dar chiar îți dorești să faci asta, când acolo, afară, sunt atâția oameni talentați pe palierul lor, dispuși să te ajute? Pentru viitorul manual Respect pentru Resurse, ne spune Camelia, informația valoroasă nu este transmisă doar prin text, ci și prin design: forma favorită de manifestare artistic-educațională a elevilor.

Punem foarte mult accent pe vizualul acestui manual – noi am făcut un focus grup cu elevii, ca să vedem ce și-ar dori. Pentru ei, aspectul cel mai important era estetica, designul manualului, de aceea am apelat la niște designeri de încredere și am delegat această etapă din proces, pentru ca rezultatul final să fie desăvârșit. De ce? Pentru că avem mereu în gând principalul nostru „client” – elevul. Chiar dacă manualul ajunge și la părinți și profesori, cei pe care îi avem în prim-plan rămân elevii. Acum mai rămâne doar ca cei de la editură să facă solicitarea pentru ISBN, iar în septembrie manualul va ajunge în școli, Respect pentru Resurse devenind o materie opțională.

Trăim pe repede înainte. Așa că uităm să trăim sănătos Astăzi, ca să avem parte de un Mâine real, palpabil, la care să ajungem cu adevărat. Respect pentru Resurse își propune să aducă un strop consistent de conștientizare în rândul elevilor, care vor da mai departe informația către părinți, bunici, vecini. Materia actuală din școală este foarte densă, am fi tentați să spunem. Și e adevărat. Dar ne lipsesc cursuri extrem de importante pentru viitor: educația financiară, educația emoțională și, nu în ultimul rând, educația de mediu.

Cel din urmă se va materializa în această toamnă pentru școlile care l-au inclus în programa opțională – cu alte cuvinte, avem parte de o șansă. Și ar fi păcat să o irosim. Dacă Respect pentru Resurse ar ajunge materie opțională în cât mai multe școli din țară, am fi mai conștienți de importanța sustenabilității și a traiului conștient. Poate e timpul, în final, să îi lăsăm pe cei mici să ne învețe câte ceva.

Astfel, în fiecare an, prin acest concurs de granturi pentru proiecte de educație derulate de ONG-uri și instituții de învățământ, Raiffeisen Bank finanțează 10 planuri educaționale care pot schimba în bine viitorul comunităților în care trăim. Anul acesta, toți cei care au un proiect de educație pentru comunitatea lor pot înscrie ideile până pe 29 iulie și pot câștiga până la 50.000 de lei pentru implementarea acestora. Detalii aici.

Abonează-te la newsletter ❤️

Periodic primești, direct în inbox, cele mai recente știri și recomandări.

Te-ai abonat cu succes!

Share This