Acțiuni mici în viața de zi cu zi, pentru pași mari spre un viitor sustenabil

by | Mar 22, 2022 | Articole, Cluj Oraș Sustenabil

Cine a spus că drumurile lungi încep cu primul pas, nu credem că se referea și la salvarea planetei. Dar la fel de bine putea să o facă, pentru că maxima se aplică și aici. Deși nimeni nu va avea puterea să salveze de unul singur viitorul, îi va putea inspira pe ceilalți și va intra într-un ritual benefic pentru modul în care trăiește pe acest Pământ.

Prima dată, să ne amintim ce implică un trai sustenabil. Conform dex.ro, sintagma se referă la utilizarea și dezvoltarea resurselor naturale fără a conduce la epuizarea acestora sau la degradarea mediului înconjurător. Prin aceasta înțelegem că, de fapt, înseamnă o viață care lasă mai mult decât urme de consum.

Iar pentru ca acest trai sustenabil sa devină obicei, ar trebui să ne întrebăm de câte repetări este nevoie pentru ca o acțiune să devină obicei, așa cum recomandă jurnalistul James Clear în cartea lui, Atomic Habits. Combinația de mici detalii repetate și puterea de învățare a creierului este cea care transformă obiceiurile din ceva la care lucrezi, în ceva inconștient realizat și cu impact mai mare, pentru că este… sustenabil (de data asta însemnând acceptabil, durabil, justificabil, plauzibil, posibil, suportabil, viabil).

Mici gesturi zilnice pot deveni obiceiuri sustenabile pentru salvarea viitorului

La trezire și pregătire

Apa la baie este printre resursele cele mai irosite de către locuitorii planetei care dispun de ea. Asta în timp ce 884 de milioane de oameni nu aveau apă potabilă de băut în 2021. Poți începe să rectifici risipa prin a închide robinetul în timp ce te speli pe dinți. Potrivit unui studiu waterwise.org, „un robinet care curge irosește peste șase litri pe minut”, ceea ce înseamnă peste 24 de litri de apă pe zi – mai mult decât folosește în ciclul mediu o mașină modernă de spălat vase.

Ritualul de înfrumusețare, de la machiaj, la ras, poate deveni mare creator de risipă. De la resturile de produs în containere, la lamele de unică folosință, sunt și aici moduri de a avea un stil de viață mai responsabil în casă, de la prima oră. Atât recipientele cât și ustensilele uzuale de la baie (periuța de dinți, pieptăn, bureți) pot fi realizate din materiale eco (bambus, bumbac biodegradabil, alge sau lemn) sau pot fi reutilizabile, pentru a evitanoul plastic ce vine cu fiecare nouă cumpărare. Iar a cumpăra în pachete maxi și apoi reutilizarea containerelor este mereu o idee bună și pentru mediu și pentru buget.

Cafeaua pe care o bei te poate ajuta să fii eco, prin faptul că alegerea unui aparat fără capsule limitează cantitatea de plastic irosit. Dacă totuși e favorita ta, informează-te cu privire la planul companiei pentru reciclarea capsulelor, sau verifică dacă ambalajul este biodegradabil.

Apa filtrată este cea mai simplă metodă de a pune în mișcare digestia dimineața, dar și de a evita mii de sticle de plastic anual.

Hainele pe care le alegi pentru lucru sau ieșiri pot fi și ele bune cu mediu și un stil de viață sustenabil dacă: eviți pe cât posibil trendul de fast fashion, pot fi în schimb de calitate superioară și din materiale organice, le poți menține conform etichetei, pentru a-și păstra mai mult timp calitățile și pentru a le spăla mai rar, dacă le aerisești sau le reîmprospătezi cu abur după purtări. Iar un pas la fel de important este ca la final de viață sau utilitate pentru tine, să le reciclezi prin donare sau în centre specializate.

Refolosește și fă din refolosire un mod creativ de a aduce o viață nouă lucrurilor care de obicei se aruncă: borcane, zaț de cafea, capace, textile vechi. Pot deveni opere de artă, containere creative sau fertilizator la plantele din casă.

Și atenție: Studiile Global E-waste Monitor 2020 estimează că în fiecare gospodărie, în medie, există 72 de dispozitive electrice și electronice, dintre care 11 sunt stricate sau nu mai sunt utilizate. Nu le arunca odată cu gunoiul când reușești să faci curățenie. Poți aplica la programul Rabla, dispozitivele mici le poți duce în magazinele de unde au fost cumpărate, sau poți să le pregătești pentru colectarea gratuită pe care o oferă Primăria, dacă urmărești anunțurile despre Colectare DEEE.

Pe drum

Putem face opriri la Mol, Carrefour, Kaufland, Auchan sau Centrul Colectare Deșeuri din Cluj, unde se primește și valorifică uleiul de gătit. Fă efortul de a recicla acest ulei în loc de a-l arunca. Iar în unele cazuri, primești la schimb ulei nou, detergent sau apă plată.

Medicamentele se reciclează și ele. Și nu doar că este recomandat, dar și urgent să ajungem la un obicei de a face acest pas. Un studiu al Universității York a arătat că antibioticele poluează râuri și paracetamolul, nicotina, cafeina, dar și medicamente pentru epilepsie sau diabet au fost detectate în peste un sfert din cele 258 de râuri testate. Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii Nr. 119/2014 și Ordinului Ministerului Sănătății nr. 962/2009, este specificat faptul că „Medicamentele expirate provenite de la populaţie vor fi depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare.”

Alege mijloacele de transport în comun ori de câte ori simți că vremea te ajută. Știm deja că face bine și mediului, dar și corpului. Iar Vinerea Verde din Cluj-Napoca este prima ocazie de care poți profita pentru a dezvolta un obicei al mersului fără mașină.

Cumpărăturile în sacoșa textilă trebuie să devină o obișnuință, în locul obiceiului de a face colecție de pungi în punga de plastic de acasă.

Oprește-te la piață oricât de des poți pentru a sprijini micii producători locali și pe cei care încă mai fac agricultură în mod sustenabil.

Și extrem de important: Chiar și când necesitatea măștii nu va mai fi impusă, să rămânem cu obiceiul de a nu arunca nimic pe stradă, de la șervețele, la gumă, la țigări sau resturi alimentare.

La masă

Plănuirea mesei, pentru a te asigura că nu faci risipă, poate fi făcută prin câțiva pași: verifică valabilitatea produselor din frigider, mergi la cumpărături pe bază de listă și ai grijă la modul cum depozitezi preparatele. Citește și alte sfaturi aici.

Mâncarea ta poate fi compusă din ingrediente sezoniere (cele care nu au fost crescute forțat în afara anotimpului sau zonei de creștere naturale). Legumele și fructele de sezon, semințele și combinațiile locale fac parte din conceptul în trend “farm to table”. Și poți evita să comanzi “to go”, ca să eviți poluarea făcută de mașini/scutere sau de plastic din ambalaje.

Apa pe care o bei și chiar și mâncarea pot veni în propriile containere. Renunțarea la apa îmbuteliată este unul dintre cei mai simpli pași de făcut, când alegi o sticlă veritabilă ce devine containerul preferat. La fel și bolurile de mâncare, dacă sunt mici și utile pot deveni alternativa la containere de plastic.

Porția poate deveni una care ține cont de calitate, nu de cantitate, mai ales că una dintre problemele mondiale este cea a risipei de mâncare. Containere mai mici și mese realizate înainte de a gândi cu senzația de foame la purtător asigură o alegere echilibrată. România are, prin Legea nr.47/2016 o zi națională a alimentației, stabilită pentru 16 octombrie ca zi de luptă în combaterea risipei alimentare. În 2019, în România, risipa alimentară se ridică la 6.000 de tone pe zi. În condițiile în care peste 4,5 milioane de români au dificultăți în procurarea hranei zilnice. Citește mai multe despre cum poți ajuta în articolul despre ONG-uri din Cluj și din apropiere care luptă pentru sustenabilitate.

Și atenție:
– Cutiile de pizza nu se reciclează decât dacă ambalajul conține semnul reciclării. Asta pentru că sunt tratate cu substanțe care îngreunează reciclarea. Aceleași substanțe sunt toxice și când e vorba de păstrat mâncarea în ele sau la reîncălzire.
– Șervețelele nazale nu se reciclează în containerul pentru Hârtie. De altfel, niciun rest menajer ce conține ceea ce în limbajul de specialitate se numesc “fluide umane” nu va fi pus altundeva decât la Gunoi Menajer.
– Ambalajele laminate în care se ambalează mâncarea, băutura, cafeaua nu se pot recicla. La fel și hârtia de copt. Iar ambalajele trebuie spălate înainte să le aruncăm. Aici vorbim de containerele pentru sosuri sau răsfățuri dulci.
– Ambalajele Tetra Pack se turtesc și se usucă pe cât posibil înainte de a fi introduse în containerul de colectare separată dedicat plasticului, cu tot cu capacele din plastic.

Relaxarea și aranjarea casei

Reciclează selectiv, desigur, pentru că este și cerut de lege, dar și planeta are nevoie de acest pas. Din 1 iulie 2019 în Cluj-Napoca este obligatorie colectarea selectivă a deșeurilor pe 4 fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă și deșeuri reziduale/amestecate/menajere. Vezi în acest articol Unde și cum reciclăm în Cluj.
Curățenie naturală se referă la: înlocuirea pe cât posibil a substanțelor chimice dure pentru curățare cu cele recomandate de bunici, dar și de experții în mediu și conservarea sa: bicarbonatul de sodiu poate înlătura mirosurile neplăcute, podelele sau suprafețele de lemn pot fi tratate cu ulei, oțetul pentru a elimina grăsimile, iar sarea sau lămâia le poți folosi pentru a elimina petele de pe suprafețele dure. Variante există chiar și în comerț, dacă urmărești cu atenție etichetele. Principiul este că orice nu suportă corpul uman, nu e indicat să ajungă nici în natură, în ape, aer sau pământ.
Luminile Led pot fi noile lumini ale casei, pentru că sunt net superioare becurilor economice, cu o durată de viață de 2-4 ori mai lungă decât a becurilor fluorescente.
Jucăriile celor mici pot deveni și ele mai bune cu mediul și mai bune pentru a învăța copilul cu un stil minimalist care să însemne bucurie mai mare pentru joc și mai puțină atenție la jucărie. Poți alege să cumperi jucării eco, din lemn sau silicon, create local. Iar jucăriile le poți recicla după ce au ajuns să fie părăsite, astfel eviți bucla consumerismului și noi elemente de plastic ce ajung în gropile de gunoi.

Temperatura mai redusă este recomandată și în casă, pentru somn mai liniștit, dar și garderoba, dacă urmăm sfatul de a spăla hainele cu o frecvenţă mai redusă, cu o temperatură redusă de spălare, doar când este plină mașina și fără pasul de uscare prin centrifugare.
Propune acțiuni la nivel de comunitate, iar la următoare ședință de bloc vezi ce implică o solicitare de upgrade al blocului și instalarea de panouri fotovoltaice.

În călătorie

– Și când călătorim avem șansa de a pune în practică obiceiuri eco. Putem începe cu a cere mai rar schimbarea prosoapelor de baie.
Putem călători spre destinație cu trenul… și sperăm la o infrastructură ce se va dezvolta mai sustenabil pe această parte.
– Sau putem transforma ieșiri eco în mini vacanțe de implicare. Cum sună o zi la munte printre puieți care vor deveni o pădure seculară? Citește aici cum te poți implica voluntar în diferite acțiuni de împădurire sau alte mișcări de conservare a mediului sau comunităților.
Stinge lumina în încăperi, în călătorii, dar și acasă, ori de câte ori nu este necesar să citești sau când pleci din cameră.

Din anul 2009, când Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ, putem participa la acțiuni ca Ora pământului sau ziua fără mașină. Zilnic putem încerca să renunțăm la obiceiurile ce vin în detrimentul naturii și a unui stil de viață mai eco friendly. Pornind de la conștientizarea lor, mergând spre schimbarea lor și ajungând la învățarea de noi obiceiuri, putem să o luăm pe calea spre un viitor sustenabil.

Începe cu un singur prim pas.

Abonează-te la newsletter

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te pentru a primi ultimele noutăți și recomandări.

Te-ai abonat cu succes.

Share This